Treceți la conținutul principal
wevelvet.ro saltele-ekon.ro lascarpa.ro

That big girl don't cry.



Voi credeti in depresie?
In momentele in care nu vrei sa vorbesti, nu vrei sa faci nimic. Nu ai rabdare sa porti o discutie normala, vrei doar sa dormi, iar daca afara mai e frig si urat, eventual ploua, e pretextul perfect pentru tine! Poti sta in casa, fara ca nimeni sa stie de tine.
Vi s-a intamplat? Cum ati depasit momentele astea?

Mie imi place sa zamebsc, sa fiu fericita, sa nu am nici-o problema, imi place sa fie soare, sa fie caldut afara, sa-mi petrec timpul cu prietenii, sa fiu inconjurata de ei, dar..am unele stari. Nu stiu sa le descriu.
Merg pe strada si nu simt ca merg. Sau ca exist.






Comentarii

  1. Oh, da! Cred ca fiecare persoana are astfel de momente. Daca mai sunt si meteodependente, e si mai grav. Sunt si eu in categoria asta. Momentan imi infranez meteodependenta incercand sa ma tin ocupata; sa nu-mi stea gandu' la ea. :)
    Zi frumoasa sa ai!

    RăspundețiȘtergere
  2. @Andera, ma bucur ca nu sunt singura! :)))) O zi maxima si tie!!:*Si te mai astept pe aici cu cea mai mare placere!

    RăspundețiȘtergere
  3. si mie mi-ar placea sa pot avea momente in care sa ma pot "bucura' de depresia mea.. din pacate trebuie sa ma prefac mereu.

    RăspundețiȘtergere
  4. mai demult, depresiile imi erau mai rare, dar mai intense. acum, odata cu inaintarea in varsta, sunt mai dese, dar mai usor de suportat...de fiecare data, trebuie sa fiu atenta sa imi concentrez atentia pe altceva; un alt decor, o carte mai vesela, ceva muzica buna, o discutie agreabila etc, nu propria-mi suferinta sau furie...altfel, ma scufund si mai adanc :)
    depresia e o adevarata inertie :)

    RăspundețiȘtergere
  5. @bianca, poate ca e mai bine sa te prefaci, in felul asta ma gandesc c-o poti pacali la nesfarsit.

    @erys, ma bucur ca iti poti lua mintea de la starea asta si-ti ocupi timpul. Eu, parca orice as face, vine si starea in toate actiunile mele.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum mi-am găsit cazare cu vouchere de vacanță - Partea I

 Știm cu toți cât de stresantă este viață în oraș, zi de zi la muncă, probleme de acasă, trafic infernal, etc etc. Asta pentru că, mulți dintre noi, tindem să vedem partea mai negativă a lucrurilor. Nu neg. Nu sunt 100% optimistă în fiecare zi, ca orice om, am și eu zile mai puțin optimiste, dar în sufletul meu, mereu sunt cu zâmbetul pe buze și știu că toate se vor rezolva, în bine, cumva!        Una peste alta, îmi doresc ca părinții mei să se relaxeze și dacă tot au primit vouchere de vacanță, ei lucrând la stat, ar fi păcat să se irosească și să nu le folosim, iar pentru că și-au dorit să ieșim în familie, m-am pus pe căutat o variantă cât mai ok, cât să mulțumim pe toată lumea.  Aș vrea să încep prin a vă spune că dacă vreți să vă planificați un concediu sau o fugă de un weekend și să achitați cu tichetele de vacanță, când începeți căutările, vă rog să va înarmați cu multă răbdare.        În primă fază, am găsit un site, unde teoretic găseai toate cazările care accep

Gânduri mai mult sau mai puţin..adânci.

Şi trec să-mi mai las puţin amprenta pe aici, chiar dacă probabil n-o să citească multa lume, dar măcar pentru "fanii" mei, să nu îi las cu gustul amar de dezamăgire din cauza faptului că nu am mai venit cu ceva nou şi mai ales creaţie proprie cam de multicel :)). Zilele acestea cred că tocmai mi-a fost lansată o provocare, ea fiind următoarea: când îmi doresc ceva foarte mult să fac totul pentru a obtine(nu că nu aş face asta deja, dar simt că nu destul de mult). Desigur, acum o să spuneti ca totuşi ţine, în mare parte, de norocul cu care am fost inzestrată de când m-am născut, dar eu zic că totul ţine de noi, de cât de mult efort depunem pentru idealurile noastre şi cât de mult credem în ele, dar n-o să fiu ipocrită acum să spun că nu conteză deloc norocul ;). La fel ca un copil care îşi doreşte cu ardoare acea jucărie din vitrină, ce-i drept pe vremurile astea de criza veţi spune că e cam greu de obţinut, dar el plânge şi iar plânge, până când, de obicei, mama cedea

Fă-ți un bine: zâmbește!

 Știi că ai unele zile, perioade, săptămâni, poate chiar luni când nu ai chef de nimic?        Ei bine, cred că am trecut prin așa ceva, drept dovadă  sâmbăta trecută am stat pur și simplu toată ziua în pat și m-am uitat la seriale. Friends & Mom, ambele geniale! Dacă le-ați văzut, să-mi spuneți părerea, iar dacă nu, o să revin cu detalii.        Una peste alta, poate că ai nevoie sau nu, de acele zile în viața ta, cert e că uneori nu am chef nici să scriu, așa că, pentru asta vă rog să mă iertați!        Vreau să mă țin de planul meu de a-mi scoate pasiunea la suprafață cât mai des posibil și fac progrese, din punctul meu de vedere, ținând cont de faptul că am avut întreruperi și de luni de zile.         Ce am învățat eu din toată experiența cu zilele fără chef? Este că trebuie să te bucuri de orice moment, să știi să le iei pe toate ca atare și să încerci să nu te lamentezi, ci să-ți ții psihicul sănătos. Ca să nu mai vorbim de fizic. Acela vine la pachet cu o