Cine este Ruxi? Da, bună întrebare. Este persoana alaturi de care am împărțit 8 ani. Sună pompos, așa-i? Ei bine, noi am mers la aceeași școală generală, am împărțit aceeași școală și același cartier, dar apoi drumurile noastre s-au despărțit. Și deși s-a produs această“ruptură”, am urmărit-o cum a evoluat, ba chiar ne-am și întâlnit random în urmă cu un an și pot să spun atât. Sunt mândră!   Și cum în viață nu știm niciodată ce vom deveni și unde vom ajunge,  Tipa cu Flori este Ruxi, sau Ruxi este Tipa cu Flori. Veți înțelege imediat.   DeVinaEsteIza: Rux, bine ai venit pe blog-ul meu și big thanks pentru că ai acceptat să...

Nu v-am mintit, am zis ca o sa pun ce mai scriu eu, greu se pot numi poezii, sunt cateva cuvinte aruncate pe unele piese pe care le mai ascult, instrumentale care apar de nicaieri sau pur si simplu ganduri aruncate impreuna. De ziua mea am scris asta: Si cand nu mai poti Mai poti putin Dar te-ai saturat sa auzi ca tu contra valurilor inoti Inima-ti pompeaza, sufletul alearga si gandul iti viseaza Renunta se aude, lupta iti este la indemana Cand vrei sa fugi, vrei sa auzi: "Ce mi-ar placea sa ramana." Si te sperii si te inchizi si sentimtele te tin de mana. 32 de ganduri, 32 de sentimente, 32 de ierni si toate incotro s-o iei? Si asa inveti. Inveti sa dansezi, inveti sa iti permiti sa inoti cu valul Inveti sa visezi, chiar daca toti vor doar sa fii prezent Inveti sa zburzi, indiferent ce simti. Inveti sa simti si sa nu te mint. 32.

In urma cu muuulti ani am pornit la drum cu acest blog si pe atunci obisnuiam sa scriu si cateva poezioare, daca le pot numi asa. Pe langa tot ceea ce aberam pe aici, imi mai permiteam sa dau drumul imaginatiei si puneam pe "foaie" cateva versuri care sa rimeze, speram eu. Nu am mai scris de mult in acel stil, stilul pe care il puteti citi aici , asa ca, am zis ca poate e timpul sa reiau aceasta pasiune. De obicei ma pun sa ascult cateva piese si ma opresc la una care ma inspira si scriu pe acel ritm. Nu stiu cat de bine sau rau imi iese, dar ceva tot iese.  Poate ca la urmatoarele o sa va spun ce ma mai inspira, insa pana atunci, va las randurile de mai jos: Avem timp Pierduti printre cearsaful alb si rece intr-o vara care pare ca nu mai trece nu mai vreau sa plece. ne-atingem sufletele cu privirea mii de inimi care bat in acelasi timp mii se suflete care simt ce n-au simtit la timp si s-au pierdut in golul secundelor numit, dar eu atingerea ta o simt ca-ntrun vis si-atunci ...

 Era o dimineața frumoasă de sâmbătă, soarele era sus pe cer și eu trebuia să las mașina puțin în fața blocului pentru că urma să plec iar și mă grăbeam. Toate bune și frumoase, ținând cont de contextul pe care vi l-am dat, într-o dimineață de sâmbătă găsesc ușor loc de parcare, așa că am parcat mașina frumos în fața blocului. Am acest obicei, să las numărul de telefon în bord, pentru orice eventualitate, deși aici nu aș fi avut de ce să îmi fac griji, însă am zis totuși să îl las. L-am lăsat. Și de aici începe povestea care pe mine m-a amuzat și nu prea. M-am întors acasă și după zece minute am primit ceva pe Whatsapp. Țin să precizez că fiind așa devreme și o zi de weekend, nu era nimeni pe stradă, nu a trecut nicio persoană pe lângă mine sau mașină. Mă trezesc cu un mesaj, mai exact o poză de la un număr pe care nu îl aveam în agendă. Poza era cu o cană de cafea. Mă uit și la poza de profil, era a unui bărbat, părea poză făcută în Londra, însă nu l-am recunoscut. Îi spun frumos ...

 Tocmai am văzut o postare pe un grup de pe facebook, care sinceră să fiu, mie mi-a plăcut și chiar am zâmbit într-un mod frumos, la modul: "Ia uite, bă, oamenii se iubesc și se simt bine, atât.". Ca să vă dau puțin context, era o poză, pe care nu o s-o adaug în acest articol, pentru că nu cred că ar fi ok să o "fur" de acolo și mai ales să postez doi oameni pe care nu îi cunosc, fiindcă nu asta e important. În această imagine era un cuplu, undeva afară, cel mai probabil într-un parc și erau așezați pe o băncuță din piatră, iar în fața lor, pe masa din piatră aveau "de-ale gurii", nu mi-am dat seama exact ce anume, cert este că mâncau și se uitau la un film, pe laptop cu o sticlă de suc lângă ei. Nimic mai frumos, mai ales că din ce mi-am dat seama era vară afară, lângă ei era și un lac, părea a fi o seară super simpatică pentru cei doi. Cel care a postat poza chiar a încercat să evidențieze faptul că a vrut să surprindă cât de ușor este să fii fericit. Și...

  Vă povesteam în acest articol că m-am tot chinuit cu fel și fel de diete și tot nu slăbeam, până când, venind într-o zi de la sală, eram total demoralizată și nu mai știam ce să fac. Norocul meu a fost că în acel moment a venit și fratele pe la mine și i-am zis că vreau să fac într-un fel, să mai dau și eu jos câteva kg. Nu că eram grasă, dar simțeam nevoia să nu mă mai simt așa pufi, până și degetele erau umflate. Și-atunci a rezolvat problema destul de rapid: mănânci 1500 de calorii pe zi. Inițial am spus că e greu, dar ușor ușor, a început să devină un obicei. Imediat a doua zi am început această "dieta Negru Beznă" (dacă vreți să știți de unde Negru Beznă, citiți acest articol și veți afla ) și părea destul de ușor de ținut. Partea proastă era că nu aveam cântar de bucătărie și cântăream din ochi. Am dat comandă de un cântar de bucătărie, am folosit și aplicația My FitnessPal, iar cantitățile de mâncare s-au redus enorm. Este o mare diferență între cântăritul "la ...

Cei mai mulți dintre noi ne pierdem în fiecare zi, de luni până vineri, de la ora 9:00 până la 18:00, între rapoarte, cifre, ședințe și e-mail-uri gata să fie rezolvate. La final de program parcă tot ce ne dorim este să ne întindem pe canapea, cu Netflix-ul pornit. Cei mai fericiți se ocupă de propria afacere și, cel mai probabil, lucrează de dimineața până seara, dar la final sunt împliniți că au făcut-o pentru ei și a ieșit ceva din mâinile și mintea lor. Așa că, dacă ai o pasiune, nu aștepta să te tragă cineva de mână și să iți ofere toate condițiile să iți duci visul la capăt. Începe de undeva și încearcă să nu abandonezi după primul eșec sau după primul lucru care nu a ieșit perfect. Întotdeauna avem lucruri noi de învățat și suntem norocoși că ne trezim a doua zi și putem lucra la asta. Așa și noi, după ce terminăm cu toate ședințele și tot ce mai avem de făcut, mai turnăm o lumânare, mai printăm un tricou sau mai facem niște stickere. Care noi? Păi, v-am tot zăpăcit pe Facebook ...