plutim fin, ne pierdem în alt film, ne iubim din zi pînă ajungem să fim, să simţim. vin şi plec, dezordonat gîndesc şi nu mă regăsesc printre atîtea idei, goale toate, fără te iubesc. haos, numai haos mai găsesc acum în mine, iar în dreapta nu am nici un "tine", nu-mi spune nimeni că nu e bine, în fine. mintea încotinuu se ceartă cu firea mea, vrea ea, ca fraiera. un război, eu zic pace, ea nu mă lasă`n pace, sufletu`mi tace şi zace pînă o să se pună iar pe toace. caută belele, le găşeste pe ele, crede că le dezleagă dar mai mult le leagă. şi nu mai am chef, mă opresc.  nu vreau sa rănesc sau să mă ranesc. încotro iubesc?

needitata. Trebuia sa fie speciala, sa isi culeaga stelele de pe cer singura, cu mana. Sa le aleaga pe rand una cate una, cu degetul, apoi sa le coboare in palma. Dimineata sa-si soarba cafeaua pe cate un norisor alb si pufos, sa discute cu zeite despre unghiute si noi tendinte in moda, si sa se lase admirate de zei. Nu e. Speciala. Fata e normala, isi doreste flori in dar, sa rada din noapte pana-n zori, nimeni sa nu-i strice starea. Incearca sa fie indiferenta, tare. Pe dinafara ii reuseste uneori, isi pune vesta antiglont, dar isi baga si pistolu` in buzunar blugilor skinny, aceia care-i plac ei mult. Se muleaza bine, si se vede forma pistolului. Nu stie daca e incarcat, dar o sa-si incerce norocul. Fumeaza flori ilegale fara petale, e rea si critica, nu-i place sa fie criticata. Si cum ar mai zice un vers, n-o intreba ce face cand vezi ca se clatina! Speciala... *multumesc tie pt inspiratie.

Uită-te la tine cum te pierzi în mulţime, Şi nu-ţi mai vine să zici: "Lasă c-o să fie bine!" Aşa că renunţi, pleci, încerci să cutreieri, Alergând vise, abise şi numeri Secunde prezente dar şi pe cele trecute. Ele se bat cu tine, Se bat dar tu ştii bine că te fac; N-ai uitat cum timpul trece, te face praf când trece pe lângă tine TC-TAC! Nu sunt pastile, E doar minutul ce nu mai vine. Acum că a trecut, înca mai trece, stai liniştit că nu se opreşte, Ia-o de la capăt sau fă-i o continuare, Nu te mai plânge! Gândeşte-te doar, cum un pas îl face pe celălalt Şi în timp o să poţi să te ridici din mulţime, în picioare nu vei mai fi călcat, Înainte să privesti, să vezi c-ai ajuns pe vârful cel mai inalt! Nu ştiu cum o să fie, sau ce-o să vină, pot doar să vă spun poveşti fără rimă. Fiecare are alt mod gata să urce acea rampă Şi chiar dacă te mai duci înapoi, aluneci sau te împiedici Chiar dacă nu ne mai vezi sau crezi în noi, Tu luptă  ca să ajungi sus prin

Nu ştiu dacă v-am zis, dar eu sunt aşa o agitată de felul meu! Îmi place să am o zi plinăăă, să umblu-n lat şi lung, să umbluuu umbluuu teleleeeeeuuuu, să rîd, să mă distrez, să nu stau deloc! Vineri am avut parte de o astfel de zi, agitată, cu soare, muncă, prieteni şi o nouă pereche de ochelari de la H&M! :)) Dacă tot s-a deschis şi a fost lăudat, ridicat pînă la cer şi-napoi, păi mno a fost musai să am şi eu ceva de la faimosul brand. Dar articolul nu este despre agitaţia de care pot să pun pariu că aveţi parte în fiecare zi, în jurul vostru, o agitaţie neproductivă deloc, care vă oboseşte, iar cînd ajungeţi acasă "Vaaaii ce mă mai doare capul!" da, da cunosc! Este vorba despre emoţie, revedere şi lacrimi de bucurie. Seara, after work, evident cu cearcănele pînă în pămînt DAR foarte energică de la 3 cafele şi 1 cola, m-am pregătit să mă văd cu o prietenă pe care nu o mai întîlnisem de aproximativ 5 ani?! Ea m-a ajutat să-mi completez foile cu opţiunile pentru

 Haos, gălăgie, oboseală. Am avut un vis, nu mai ştiu ce visam, dar am senzaţia că aş fi vrut sa rămîn în el. Sunt doar obosită, cu asta îmi relaxez mintea. Corpul altă dată.

Am scos câteva rânduri de la naftalină(adică din agendă :P) pentru că din câte am observat nu v-am plictisit foarte tare cu gândurile/rândurile scrise anterior. Să citiţi şi gândiţi cu plăcere! :) Îi vezi seara cum vin obosiţi, îngrijorati, poate nemâncaţi, Sunteţi toţi o armată care discută, multă zarvă faceţi dar nici unul nu ascultă! Vă citesc pe gene, sprâncene, nici nu trebuie să ghicesc  pentru că se vede, Urletul cum vă iese prin vene, dar n-aveţi curaj să tipaţi: "E prea multă durere!" Şi vă doare, dar ignoranţa e prea mare, se pare Pentru că nimeni nu mai e în stare să viseze la înc-o zi cu soare. Şi soare mai apucăm sa vedem cum răsare Doar prin acea gaură, care nu-i prea mare, Iar dacă raza, oare vrei pe faţa ta? apare dar n-o simţi, "Coane!"

NU! Azi stai în ploaie ia-ţi o cană mare şi fierbinte cu cafea o brichetă ţigările fumează bagă-ţi căstile în urechi muzica la max. IGNORĂ. Să revin şi cu nişte poezii?

Aparenşele înşeală? Eu merg pe tocuri ascult specii, kazi ploae, subcarpaţi, naughty by nature, black sun empire, jazz şi nu mă opresc aici mă fardez rîd mult, uneori fals nu mă omor după roz, mi-a plăcut verde(culoarea, celălalt verde încă îmi place) acum îmi place maro, crem şi toate nuanţele de genul acesta beau cola, beau cafea (MULTĂ) beau alcool poate fumez înjur cînd mă enervez visez cu ochii deschişi cînd plouă fac ce mă taie capu` nu regret îmi pasă..ENORM din păcate ( în toate situaţiile) după mersul meu apăsat şi lent, uneori indiferent, colegii mi-au spus că păream fiţoasă(acum facem caterincă la o cafea) etc. Aparenţele înseala? Sau prima etichetă contează?

8.30 A.M. Sună telefonul. -Neaţa! -Hey, tuuu! -Pune-ţi un tricou,blugii şi tocurile, apoi coboară. -De ceee?! -Sunt în faţa blocului, prostuţo! -Şi? -of! E 1 mai. -Aşa...începe să-mi placă... -Ne vedem jos. Ajungem la Starbucks, 2 cafele MARI, plecăm la mare.