O zi în Hunedoara

Vă spuneam în articolul anterior că este bine să îți vizitezi țara și să ignori drumurile din țara noastră și stresul de la volanul.

Când am plecat de la Călimănești, următoarea destinație a fost Hunedoara. După ce am vizitat Cozia, am pornit așa ușor cu Uca mea, mașinuța verzulie care ne-a dus până în Deva. N-o să ascund faptul că nu-s expertă în condus, am carnetul de 1 an de zile și nu mă aventurez în serpentine sau în depășit, dacă nu sunt sigură pe mine, așa că mai un claxon de la tiruri, mai o mașină care m-a depășit, dar cu toate astea, am ajuns în siguranță în Deva. :))

Pe drum am făcut aproximativ 2 ore și jumătate, din câte îmi amintesc, iar cazarea a fost foarte drăguță, chiar și cu o curte mică. Am stat la Alexander House, mai exact, unde acceptă și tichete de vacanță, de la toate firmele. Am mai avut un tichet, așa că am achitat cu acela și diferența numerar.

Ne-am lăsat bagajele și am pornit spre unul din cele mai vizitate castele, mai exact Castelul Huniazilor sau Castelul Corvinilor, cum i se mai spune. Am lăsat mașina în parcarea amenajată, taxa fiind de 5 lei și stai cât vrei, nu este pe timp. Intrarea in castel a fost 30 de lei de persoană, dar chiar merită experiența. Acesta a fost ridicat de către Ioan de Hunedoara, între timp suferind transformări și i s-au adăugat turnurile care-l face grandios în momentul de față și diverse săli.

Se spune că acest castel este unul dintre cele bântuite și fantoma Anei, cea care a fost omorâtă de către soțul ei, fiindcă l-a înșelat, bântuie în curtea interioară a castelului Corvinilor.

În castel era și un cuplu tare drăguț care făcea pozele pentru nuntă. Așadar, am văzut mireasa și o să am noroc anul ăsta! Sau... cel puțin, cât a mai rămas din an. :)))

Una peste altă, vizita la castel a durat aproximativ o oră, am făcut și câteva poze pe care o să vă rog să le evaluați și să îmi spuneți dacă ați fost și dacă ați compara acest castel cu vreun alt castel din altă țară.

După ce am terminat de vizitat aici, ne-am îndreptat către cazarea din Deva, să lăsăm mașina și să o luăm la pas prin oraș.

Mare mi-a fost mirarea când am realizat că acolo nu prea există transport în comun, doar câteva microbuze, care, din câte am citit pe site-ul primăriei, vin din oră în oră sau din 30 în 30 de minute. Dacă aveți alte informații, chiar sunt curioasă să mi le spuneți!

Mergând și tot mergând, ne îndreptăm către cetate, am decis să luăm un taxi până la urmă, pentru că ne-am gândit că ar știi mai bine unde este cetatea. Am vrut să luăm telecabina, taxiul ne-a dus până acolo, însă ce nu ne-a spus (poate că nici el nu știa) era faptul că telecabină cre urca până la Cetatea Deva, era în revizie, așadar n-o puteam folosi. Ne-am interesat la un punct turistic și ne-a sfătuit să ajungem până la Poarta 1 cu mașina (poate că dacă știa asta primul taximetrist, ne ducea din prima acolo), iar de la Poarta 1 să urcăm pe jos la cetate. Zis și făcut. Am chemat alt taxi :)). Ajuns la poarta 1, am început să urcăm, iar dacă vreți să vă aventurați și voi, să fiți pregătiți pentru câteva minute de cardio, fiindcă sunt destul de multe scări de urcat, însă merită! Odată ajunși acolo, am fost întâmpinați de o priveliste superbă deasupra Devei. Pentru vizită, nu există nici o taxa, așa că vă puteți bucura de această plimbare gratis.

Fiindcă vă menționam de Ioan de Hunedoara, interesant este faptul că în anul 1444 cetatea intră în posesia acestuia. Tot aici, ani mai târziu, a fost întemnițat și un episcop, iar în 1657 a fost ocupată de otomani.

Două locuri pline de istorie, pe care le recomand să le vizitați, însă să nu aveți așteptări prea mari în privință orașului. Deva este un oraș simplu, care după oră 8-9 seara, din câte am observat, oamenii sunt toți în case, iar străzile goale. Spun asta, pentru că după ce am terminat de vizitat cetatea și am coborât, pe jos, de acolo, am vrut să mâncăm ceva și parcă eram singurii rătăciți prin oraș. Am găsit un local Castelo Restaurant, unde prețurile au fost chiar decente, însă mie, cel puțin, nu mi-a picat deloc bine ce am comandat. O porție de somon cu ceva spanac, 34 de lei farfuria, chiar ok, însă mie mi s-a făcut rău, fiindcă am mâncat mai mult forțat, că să am ceva în stomac. Poate că a fost doar o experiență neplăcută pentru mine.

Acum, să lăsăm vorba și să vă arăt câteva poze.