Treceți la conținutul principal

Despre iarna mea, dar cu vara in gand

Imagine
De la


Nu stiu despre voi, dar eu cand eram mica, ma bucuram de iarna.

De-abia asteptam sa vina Mos Nicolae si sa nu-mi aduca nuielusa, nu am primit-o niciodata, in schimb, mereu ma minunam de fructele si dulciurile din ghetutele, cu o seara in urma, lustruite. Asteptam sa impodobesc bradutul, sa vina vacanta si sa ies la joaca, sa ma arunc in zapada si sa fiu trasa cu sania, ori sa fac ingerasi in plapuma alba proaspat depusa. Si-apoooooooi, marele moment! Craciunul! Mos Craciun! Ma pregateam temeinic, ii scriam o scrisoare, asteptam 24 decembrie seara sa ii pun lapte si prajituri pe farfurie si il asteptam cuminte. Mare mi-era bucuria atunci cand vedeam ca a baut laptele si a mancat si din prajituri! Ce frumos!

Acum, nu mai e la fel.



Acum vreau sa ma duc undeva departe, iar daca e frig, sa am provizii pentru 3 luni, cat tine frigul, sa am tot ce imi trebuie in casa, casa sa fie super bine incalzita si un semineu si geamuri in loc de pereti, sa vad totusi si putin afara, fiindca eu n-o sa ies! O sa fiu un urs care nu indrazneste sa scoata nasul afara, care nu mai suporta frigul si sta acolo la caldurica.

Ma vad in casa aia mare, care are tot ce-mi trebuie, adica multa cafea, ciocoalata calda, ceai, popcorn si toate ingredinetele pentru prepararea tuturor salatelor posibile si imposibile. As avea si o sala de sport. Pentru ca m-as trezi de dimineata si mi-as petrece doua ore acolo, cu muzica la maximum, relaxandu-ma si luptandu-ma cu greutatile si nu alea ale vietii. As mai avea si o sauna, pentru ca stiti si voi cat de bine iti face sa stai in sauna, dupa fitness! De vis!

Bineinteles, carti! O bilblioteca plina de orice fel de carti, orice gen, pentru orice stare. Dupa sport, mi-as bea cafeaua, citind o carte buna, in fata semineului si muzica in surdina.

Cum as putea sa ma plictisesc? N-as putea! Asta pentru ca as avea si un caine, un beagle, care m-ar obliga totusi sa scot putin nasul afara, dar atat cat e nevoie, si-apoi sa ma intorc la treaba, pentru ca voi lucra, insa de acasa. Fara munca nu as rezista. :) O fi bine, n-o fi, cine stie?!

Asa ar arata iarna mea.

Intr-o casa mare, departe...

A ta?


Labels:

Comentarii

  1. Bratu Gabriela11 octombrie 2018 la 08:20

    beagle-ul ala o sa te tina doar afara :))) al meu asa face! serios vorbind, mie imi place maxim iarna si abia astept luna decembrie. e pur si simplu alta stare de spirit. in ianuarie mi se pare mai tragic...

    RăspundețiȘtergere
  2. Fata cu Cafea14 octombrie 2018 la 08:58

    Hahahaa :))) nu prea ma impac eu cu frigul!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum a fost la munte când am plecat pentru prima dată singură?

De la
  Fiecare om trece prin diverse perioade în viață și deciziile pe care le ia nu se explică neapărat pe moment, însă ceva mai târziu vor fi înțelese. Așa cred că m-am trezit și eu, după ce am fost într-o mică excursie cu una din prietenele mele, că mi-aș dori să plec efectiv singură. Eu, în mașină cu muzica pe care vreau eu s-o ascult, la drum doar cu bagajele mele în portbagaj și cu gândurile mele. Inițial m-a speriat puțin ideea asta, ce o să fac eu atât timp?! Apoi, gandindu-mă că Raluca, bff-ul din grădiniță, a plecat și în altă ȚARĂ singură, eu n-am motive să mă fâstâcesc atât și să îmi văd de excursia mea. Nu sunt singura și nici ultima fată care pleacă singură undeva și tot citeam fel și fel de articole și mă gândeam cum au curaj. Eu am plecat singură, momentan, doar aici la noi, dar mă gândesc, după toată pandemia și nebunia asta care nu știu cât va mai dura, să încerc să plec și mai departe de România. Bun, ceea ce urmează să vă spun probabil ați mai citit și v-au mai...
18 comentarii
Citiți mai multe

32 de momente: versuri devinaesteiza.eu

De la
Nu v-am mintit, am zis ca o sa pun ce mai scriu eu, greu se pot numi poezii, sunt cateva cuvinte aruncate pe unele piese pe care le mai ascult, instrumentale care apar de nicaieri sau pur si simplu ganduri aruncate impreuna. De ziua mea am scris asta: Si cand nu mai poti Mai poti putin Dar te-ai saturat sa auzi ca tu contra valurilor inoti Inima-ti pompeaza, sufletul alearga si gandul iti viseaza Renunta se aude, lupta iti este la indemana Cand vrei sa fugi, vrei sa auzi: "Ce mi-ar placea sa ramana." Si te sperii si te inchizi si sentimtele te tin de mana. 32 de ganduri, 32 de sentimente, 32 de ierni si toate incotro s-o iei? Si asa inveti. Inveti sa dansezi, inveti sa iti permiti sa inoti cu valul Inveti sa visezi, chiar daca toti vor doar sa fii prezent Inveti sa zburzi, indiferent ce simti. Inveti sa simti si sa nu te mint. 32.
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Aduc blog-ul la viata cu rime scrise de mine: Avem timp

De la
In urma cu muuulti ani am pornit la drum cu acest blog si pe atunci obisnuiam sa scriu si cateva poezioare, daca le pot numi asa. Pe langa tot ceea ce aberam pe aici, imi mai permiteam sa dau drumul imaginatiei si puneam pe "foaie" cateva versuri care sa rimeze, speram eu. Nu am mai scris de mult in acel stil, stilul pe care il puteti citi aici , asa ca, am zis ca poate e timpul sa reiau aceasta pasiune. De obicei ma pun sa ascult cateva piese si ma opresc la una care ma inspira si scriu pe acel ritm. Nu stiu cat de bine sau rau imi iese, dar ceva tot iese.  Poate ca la urmatoarele o sa va spun ce ma mai inspira, insa pana atunci, va las randurile de mai jos: Avem timp Pierduti printre cearsaful alb si rece intr-o vara care pare ca nu mai trece nu mai vreau sa plece. ne-atingem sufletele cu privirea mii de inimi care bat in acelasi timp mii se suflete care simt ce n-au simtit la timp si s-au pierdut in golul secundelor numit, dar eu atingerea ta o simt ca-ntrun vis si-atunci ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe