Treceți la conținutul principal

Despre iarna mea, dar cu vara in gand



Nu stiu despre voi, dar eu cand eram mica, ma bucuram de iarna.

De-abia asteptam sa vina Mos Nicolae si sa nu-mi aduca nuielusa, nu am primit-o niciodata, in schimb, mereu ma minunam de fructele si dulciurile din ghetutele, cu o seara in urma, lustruite. Asteptam sa impodobesc bradutul, sa vina vacanta si sa ies la joaca, sa ma arunc in zapada si sa fiu trasa cu sania, ori sa fac ingerasi in plapuma alba proaspat depusa. Si-apoooooooi, marele moment! Craciunul! Mos Craciun! Ma pregateam temeinic, ii scriam o scrisoare, asteptam 24 decembrie seara sa ii pun lapte si prajituri pe farfurie si il asteptam cuminte. Mare mi-era bucuria atunci cand vedeam ca a baut laptele si a mancat si din prajituri! Ce frumos!

Acum, nu mai e la fel.



Acum vreau sa ma duc undeva departe, iar daca e frig, sa am provizii pentru 3 luni, cat tine frigul, sa am tot ce imi trebuie in casa, casa sa fie super bine incalzita si un semineu si geamuri in loc de pereti, sa vad totusi si putin afara, fiindca eu n-o sa ies! O sa fiu un urs care nu indrazneste sa scoata nasul afara, care nu mai suporta frigul si sta acolo la caldurica.

Ma vad in casa aia mare, care are tot ce-mi trebuie, adica multa cafea, ciocoalata calda, ceai, popcorn si toate ingredinetele pentru prepararea tuturor salatelor posibile si imposibile. As avea si o sala de sport. Pentru ca m-as trezi de dimineata si mi-as petrece doua ore acolo, cu muzica la maximum, relaxandu-ma si luptandu-ma cu greutatile si nu alea ale vietii. As mai avea si o sauna, pentru ca stiti si voi cat de bine iti face sa stai in sauna, dupa fitness! De vis!

Bineinteles, carti! O bilblioteca plina de orice fel de carti, orice gen, pentru orice stare. Dupa sport, mi-as bea cafeaua, citind o carte buna, in fata semineului si muzica in surdina.

Cum as putea sa ma plictisesc? N-as putea! Asta pentru ca as avea si un caine, un beagle, care m-ar obliga totusi sa scot putin nasul afara, dar atat cat e nevoie, si-apoi sa ma intorc la treaba, pentru ca voi lucra, insa de acasa. Fara munca nu as rezista. :) O fi bine, n-o fi, cine stie?!

Asa ar arata iarna mea.

Intr-o casa mare, departe...

A ta?


Comentarii

  1. beagle-ul ala o sa te tina doar afara :))) al meu asa face! serios vorbind, mie imi place maxim iarna si abia astept luna decembrie. e pur si simplu alta stare de spirit. in ianuarie mi se pare mai tragic...

    RăspundețiȘtergere
  2. Hahahaa :))) nu prea ma impac eu cu frigul!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Oralul sau Competenţe lingvistice

După o scurtă pauză de blogăreală, revin în forţă pentru a vă mai stresa puţin cu unele din păţaniile mele. Ca orice elev care se află în perioada examenelor de BAC, astăzi m-am prezentat şi eu frumuşel la proba de ORAL-Limba şi literatura Română. Evident, cum se întâmplă peste tot in România, orele nu au fost respectate, de altfel nici grupele iniţiale, dar mai avem până să vă povestesc despre exmaniarea competenţelor. Eu fiind programată la ora 15, în mintea mea mi-am organizat timpul în aşa fel încât să fiu prezentă la liceu măcar cu o oră înainte..dar GREŞIT..între timp sunt sunată de către un coleg pe la vro' 12: "VINO REPEDE,ACUM!!" . Bunnn, stai aşa că nu-i aşa, urăsc fazele de genul acesta. Mă îmbrac repede, sar într-un taxi, and LET'S GO, BABY!! Emoţiile de început nu prea au fost, decât gândul să ajung la timp, ştiind că punctualitatea nu este chiar punctul meu forte. Don' taximestrist, ca să mai scoată şi dânsul un ban cinstit, a ales drumul cel m...

Cum a fost la munte când am plecat pentru prima dată singură?

  Fiecare om trece prin diverse perioade în viață și deciziile pe care le ia nu se explică neapărat pe moment, însă ceva mai târziu vor fi înțelese. Așa cred că m-am trezit și eu, după ce am fost într-o mică excursie cu una din prietenele mele, că mi-aș dori să plec efectiv singură. Eu, în mașină cu muzica pe care vreau eu s-o ascult, la drum doar cu bagajele mele în portbagaj și cu gândurile mele. Inițial m-a speriat puțin ideea asta, ce o să fac eu atât timp?! Apoi, gandindu-mă că Raluca, bff-ul din grădiniță, a plecat și în altă ȚARĂ singură, eu n-am motive să mă fâstâcesc atât și să îmi văd de excursia mea. Nu sunt singura și nici ultima fată care pleacă singură undeva și tot citeam fel și fel de articole și mă gândeam cum au curaj. Eu am plecat singură, momentan, doar aici la noi, dar mă gândesc, după toată pandemia și nebunia asta care nu știu cât va mai dura, să încerc să plec și mai departe de România. Bun, ceea ce urmează să vă spun probabil ați mai citit și v-au mai...

Ce am cautat in Neptun si ce am gasit

Weekend-ul acesta a fost necesar sa merg la mare. Caldura, liberul de luni, toata lumea pe vibe de mare, asa ca, am hotarat sa fugim putin din Bucuresti. Nu, n-am fost in Vama , desi probabil la asta va asteptati, ci am fost in Neptun. Am stat la Hotel Miorita , cel pe care l-am si promovat in cadrul Spring SuperBlog 2019 si am ales asa deoarece aveam niste tichete de vacanta de cheltuit, care expira la sfarsitul lunii iunie si din fericire, prin Litoralul Romanesc le-au acceptat, chiar daca aceste au fost pe numele tatalui meu. M-am bucurat sa vad ca lucrurile se misca, cu putina vointa si nu pierd aproape 1500 de lei. Despre Hotel Miorita: Am avut o impresie foarte draguta, tinand cont ca tocmai scrisesem despre el, chiar eram curioasa in ce conditii se prezinta. Receptia are un aer meditaranean, cu niste palarioare care decoreaza incaperea, iar camera dubla de 3* superioara, arata chiar decent. Adica patul destul de mare si confortabil, un frigider micut, dulap, ma...