Treceți la conținutul principal
lensa.ro answear.ro provident.ro

Sa traiesti in Bucuresti, e ca si cum ai incerca sa pui cap la cap cel mai mare puzzle facut in viata ta!




Sa traiesti in Bucuresti, e ca si cum ai incerca sa pui cap la cap cel mai mare puzzle facut in viata ta! Si spun asta fiind nascuta, crescuta si invatata in Bucuresti! Cum s-ar spune "bucuresteanca 100%".

Totusi, de ce ma mai mir in fiecare azi? Asta este dilema mea

Sa va povestesc o mica parte din cele putinele ore petrecute azi in "Bucale", dupa ce m-am intors de la aer de munte, unde totul era linistit si parca pe linia de plutire.

Mergeam linistita spre serviciu, pentru ca, da, noi mai si muncim in weekend, cand deodata vad ca o tanti se agita in fata mea, avand contact vizual cu mine. Nu intelegeam prea multe, fiindca asa cum m-am obisnuit si bine am facut, aveam castile in urechi, cam la fel ca in 99.9% din cazuri cand ies din casa. Nu am ultima fita de casti, invizibile, cu un fir inexistent, inodor, invizibil sau incolor :))))). Nu. Firul este lung si negru, iar castile de asemenea vizibile in urechile mele...ambele! Culmea e ca aveam si parul prins, deci, nu erau cumva ascunse, strategic sub par.
Am zis, hai totusi, sa vedem ce vrea. Ma tot intreba cate statii mai sunt pana la nu stiu ce statie a vietii. Din tot tramvaiul, pentru ca n-o sa vezi niciodata aici transportul in comun LIBER, din absolut toti oamenii plictisiti si fara pic de zambet pe fata, m-a ales pe mine, care imi fredonam in cap, linistita, melodia aia ce se auzea la mine-n telefon. I-am explicat, automat mi-am dat jos castile, timp in care am auzit o dezabatere foarte tensionata:

"-Nu e adevarat, ouale de vopsesc galbene de Inviere!!! Nicidecum rosii!!!
- Da' de ce doamna, ce are rosu?! E culoarea sangelui?
- Nu stiu doamna, asa am auzit si eu din bunici, strabunici, traditii. De Inviere ouale se vopsesc galbene!"

Acum ma intelegeti de ce 99.9% din cazuri am castile in urechi?! E greu cu oamenii! :))

Kiss & Hugs!

Comentarii

  1. Cand ascult muzica si merg pe strada ma simt cumva detasata de corpul meu, ca si cum as putea fi o alta persoana.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum mi-am găsit cazare cu vouchere de vacanță - Partea I

 Știm cu toți cât de stresantă este viață în oraș, zi de zi la muncă, probleme de acasă, trafic infernal, etc etc. Asta pentru că, mulți dintre noi, tindem să vedem partea mai negativă a lucrurilor. Nu neg. Nu sunt 100% optimistă în fiecare zi, ca orice om, am și eu zile mai puțin optimiste, dar în sufletul meu, mereu sunt cu zâmbetul pe buze și știu că toate se vor rezolva, în bine, cumva!        Una peste alta, îmi doresc ca părinții mei să se relaxeze și dacă tot au primit vouchere de vacanță, ei lucrând la stat, ar fi păcat să se irosească și să nu le folosim, iar pentru că și-au dorit să ieșim în familie, m-am pus pe căutat o variantă cât mai ok, cât să mulțumim pe toată lumea.  Aș vrea să încep prin a vă spune că dacă vreți să vă planificați un concediu sau o fugă de un weekend și să achitați cu tichetele de vacanță, când începeți căutările, vă rog să va înarmați cu multă răbdare.        În primă fază, am găsit un site, unde teoretic găseai toate cazările care accep

Gânduri mai mult sau mai puţin..adânci.

Şi trec să-mi mai las puţin amprenta pe aici, chiar dacă probabil n-o să citească multa lume, dar măcar pentru "fanii" mei, să nu îi las cu gustul amar de dezamăgire din cauza faptului că nu am mai venit cu ceva nou şi mai ales creaţie proprie cam de multicel :)). Zilele acestea cred că tocmai mi-a fost lansată o provocare, ea fiind următoarea: când îmi doresc ceva foarte mult să fac totul pentru a obtine(nu că nu aş face asta deja, dar simt că nu destul de mult). Desigur, acum o să spuneti ca totuşi ţine, în mare parte, de norocul cu care am fost inzestrată de când m-am născut, dar eu zic că totul ţine de noi, de cât de mult efort depunem pentru idealurile noastre şi cât de mult credem în ele, dar n-o să fiu ipocrită acum să spun că nu conteză deloc norocul ;). La fel ca un copil care îşi doreşte cu ardoare acea jucărie din vitrină, ce-i drept pe vremurile astea de criza veţi spune că e cam greu de obţinut, dar el plânge şi iar plânge, până când, de obicei, mama cedea

Din seria "Interviuri cu oameni faini", azi vorbim cu Oana - Blogtomedia.com

Anul acesta am decis să nu mai amân nimic și să investesc în ceea ce cred eu de cuviință că este mai bine. Vreau să investesc în oameni și în poveștile lor, vreau să mă conectez mai mult cu ei și să leg prietenii cât mai frumoase. Pe lângă faptul că această pandemie ne face să ne punem super multe întrebări și parcă redescoperim esența vieții, eu întotdeauna am fost o persoană sociabilă, deschisă și mereu gata să cunosc oameni noi. Motiv pentru care mă gândesc că pe blog-ul meu veți vedea cât mai multe interviuri. Interviuri cu persoane care ne vor dezvălui poveștilor lor de viață și vă vor inspira cu felul lor de a fi. Astăzi vorbim cu Oana. Oana deține, așa cum spune ea, "copilașul ei online" Blogtomedia.com și mi-a răspuns la câteva întrebări. Pentru a ne mai descreți puțin frunțile și pentru doza de un zâmbet meritată, vă invit să parcurgeți întrebările și răspunsurile ei sincere de mai jos. Enjoy! Devinaesteiza : Buna, Oana! Iți mulțumesc că