Treceți la conținutul principal

Facultatea nu te scuza in societate



Am discutat despre tatuaje, muzica si mai stiu eu cu ce subiecte v-am inebunit pe aici. Acum e vremea sa fim seriosi! :))) Cam greu sa auzi asa ceva de la mine, daaar voi incerca, nu promit ca-mi va si iesi!

De curand, am mers la un interviu, nu o sa spun pentru ce firma, fiindca nu are rost, este una foarte cunoscuta, iar domeniul era in vanzari. Toate bune si frumoase, am cunoscut locatia, oamenii, modul de lucru de acolo, apoi a inceput interviul practic si cel decisiv.
Nu mi-era teama sau sa am emotii avand in vedere prin cate interviuri am trecut pana acum, desi da, am o varsta "frageda", cum ar spune multi. Frageda ca si carnea de pui! :)))

Una peste alta, nu eram singura care era intervievata. Langa mine mai era o domnisoara, simpatica la prima vedere, pana a deschis gura. Nu credeam c-o sa ajung sa zic vreodata asa ceva, dar se intampla. Mi s-a parut uimitor cum o persoana care lucra in RECUPERARI nu poate purta o conversatie simpla si hotarata cu persoana din fata ei si sa incerce sa se scuze prin faptul ca este o persoana calma, "datorita" faptului ca a terminat facultatea de psihologie, in conditiile in care nimeni nu a intrebat-o, "Ce facultate urmezi/ai terminat?". Bun, momentul ala mi-a pus capac. O sa spun si de ce. Eu inca am facultatea in progres, nu mi-e rusine sa spun asta, insa consider ca inteligenta nu ti-o masori doar printr-o diploma de facultate, ci ai atatea oportunitati de a te dezvolta, daca stii cum.

A zis-o o data, a zis-o si a doua oara, in timp ce tipa care sustinea interviul i-a spus sa vorbeasca mai tare, fiindca nu auzea nimic din ce zice, iar a bagat placa magica: "Da, pana si colegii mei imi spun ca nu-mi aud vocea cand vorbesc cu clientii la telefon, dar asa am fost invatata in facultate, sa am tonul calm... pentru ca am terminat psihologia." Imi venea sa ma ridic de la masa!
Atunci s-a hotarat sa ma intrebe si pe mine de facultate, i-am raspuns frumos cu adevarul :). N-a durut.

A doua zi am fost sunata sa mi se spuna ca am finalizat interviurile cu succes (au fost mai multe, doar cel din urma m-a socat) si daca inca sunt interesata de oferta. Toate astea s-au intamplat tinand cont ca in  vanzari nu am mai lucrat de cel putin 2 ani de zile si nu am terminat facultatea de...orice!

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum a fost la munte când am plecat pentru prima dată singură?

  Fiecare om trece prin diverse perioade în viață și deciziile pe care le ia nu se explică neapărat pe moment, însă ceva mai târziu vor fi înțelese. Așa cred că m-am trezit și eu, după ce am fost într-o mică excursie cu una din prietenele mele, că mi-aș dori să plec efectiv singură. Eu, în mașină cu muzica pe care vreau eu s-o ascult, la drum doar cu bagajele mele în portbagaj și cu gândurile mele. Inițial m-a speriat puțin ideea asta, ce o să fac eu atât timp?! Apoi, gandindu-mă că Raluca, bff-ul din grădiniță, a plecat și în altă ȚARĂ singură, eu n-am motive să mă fâstâcesc atât și să îmi văd de excursia mea. Nu sunt singura și nici ultima fată care pleacă singură undeva și tot citeam fel și fel de articole și mă gândeam cum au curaj. Eu am plecat singură, momentan, doar aici la noi, dar mă gândesc, după toată pandemia și nebunia asta care nu știu cât va mai dura, să încerc să plec și mai departe de România. Bun, ceea ce urmează să vă spun probabil ați mai citit și v-au mai...

Cum să îți faci tenul fericit

„Frumuse ț ea e o scrisoare de recomandare pe care natură o dă favoriților ei.” — Voltaire            Pornind de la această idee, vreau să vă spun că orice om este frumos în felul său, orice persoană trebuie să aibă grij ă  de caracteresticile fizice, însă și de cele interioare. Pentru a fi un om frumos, trebuie să nu uiți să fi și bun, iar eu am crescut într-o familie unde aceste două aspecte sunt esențiale.            Mamă îmi spune până și în ziua de astăzi că trebuie să am tenul îngrijit, părul curat, hainele călcate și "să îmi văd de treburile mele", adică să nu fac rău nimănui și să încerc să am un comportament care să nu deranjeze pe cei din jurul meu.             Însă de când eram mică am fost fascinată de ceva: mama mereu se  trezește mai devreme, înainte de a pleca la serviciu și își repet ă  ritualul de frumusețe...

Fă-ți un bine: zâmbește!

 Știi că ai unele zile, perioade, săptămâni, poate chiar luni când nu ai chef de nimic?        Ei bine, cred că am trecut prin așa ceva, drept dovadă  sâmbăta trecută am stat pur și simplu toată ziua în pat și m-am uitat la seriale. Friends & Mom, ambele geniale! Dacă le-ați văzut, să-mi spuneți părerea, iar dacă nu, o să revin cu detalii.        Una peste alta, poate că ai nevoie sau nu, de acele zile în viața ta, cert e că uneori nu am chef nici să scriu, așa că, pentru asta vă rog să mă iertați!        Vreau să mă țin de planul meu de a-mi scoate pasiunea la suprafață cât mai des posibil și fac progrese, din punctul meu de vedere, ținând cont de faptul că am avut întreruperi și de luni de zile.         Ce am învățat eu din toată experiența cu zilele fără chef? Este că trebuie să te bucuri de orice moment, să știi să le iei pe toate ca atare și să încerci să nu te lam...