Nu am avut ocazia sa vad marea de prea multe ori, sau sa plec in weekend-uri cu parintii la munte, da, nici muntele nu l-am vazut prea des, dar stiu cum arata! :) Intrebarea, cea mai des pusa in scoala generala, cand te intorceai luni la ore, era: "Ce ati facut in weekend?". Majoritatea calatoreau, eu..imi vedeam parintii si fratele.
Era o calatorie intre cartiere, deci eram fericita. Si eu calatoream cu masina tatalui, un drum pe care-l asteptam timp de 5 zile.
Am mai crescut, timpul a trecut, iar lucrurile s-au schimbat si a trebuit sa invat sa fac excursii singura, cu RATB-ul, care de altfel imi placeau. Cunosteam meseriile pe care nu trebuie sa le fac, aceea de a fi hot sau controlor, sau mahalagiu, insa imi dezvoltam simtul de a citi si a studia lumea. Uneori chiar imi doream sa devin psiholog, dar s-a pierdut intre statii si visul acesta.
Chiar daca, initial, ar fi trebuit sa stau cu familia 7 zile din 7, erau prea multe drumuri de facut, prea mult timp trecea si nu-l interesa ca n-ai sa mai poti recupera acele ore, zile, saptamani, luni..pierdute.
Am trecut prin vise de la a fi avocat, pana la a fi doctor sau psiholog, sa am propriul cabinet, acum imi doresc cu totul altceva, dar sunt sigura ca daca-i vei intreba pe ai mei, nu vor stii ce "vreau sa fiu cand o sa fiu mare". Eu continui sa lucrez la dorinta mea, desi uneori simt ca merg in nicio directie si nu va deveni adevarata, dar ma intorc repede pe drum si continui drept, sau cel putin asta cred eu.
Pana la urma va trebui sa iasa ceva bun.
Acesta este un articol mai personal, care nu cred ca va va impresiona, dar simteam nevoia sa-l scriu.
O sambata excelenta!
Mie mi-a placut :)
RăspundețiȘtergere@Bianca, iti multumesc!
RăspundețiȘtergereSi mie mi-a placut:)
RăspundețiȘtergere@getruck, iti multumesc si te mai astept.
RăspundețiȘtergerePai, ma bucur ca l-ai scris. asa te cunoastem si noi mai..personal
RăspundețiȘtergereimi plac chestiile personale:> sa scrii mai des:D
RăspundețiȘtergereVa multumesc mulltt! Chiar ma incurajati sa mai scriu asa :) :*
RăspundețiȘtergerefin blogul asta:)
RăspundețiȘtergere@florentin, iti multumesc!
RăspundețiȘtergereprintre randuri citesc cate un pic din toate starile prin care trece orice om care stie ca nu-si traieste mereu viata asa cum vrea el si ca timpul nu se intoarce niciodata inapoi...
RăspundețiȘtergeresa ai un weekend minunat, Izabella si sa mai scrii ceea ce simti ca vrei sa scoti la vedere! :)
Da, din pacate timpul nu ne da inapoi tot ce am vrea sa traim la momentul potrivit.
RăspundețiȘtergereIti multumesc!