Treceți la conținutul principal

Incepem sa crestem si sa intelegem.

Imagine
De la


Pe masura ce inaintam in viata ne dam seama ca nimic nu mai e bun, naiv, frumos, roz si curat. Foarte putini mai sunt aceia care tin cont de sentimente, care se mai gandesc si la ceilalti, nu doar la ei.
Problemele curg, timp se scurge si el de parca s-ar fi marit gaura prin care cade nisipul, si avem din ce in ce mai putine ore, iar cei care credeai ca vor ramane pentru totdeauna in viata ta, de cand esti mic pana cand .. nu vei mai fi mic, reusesc sa se indeparteze. Apar noi persoane care doar iti marcheaza viata si dispar dupa ce si-au pus amprenta, iar tie iti raman intrebarile despre ce e bine si ce e rau.


Sa fie asta procesul de maturizare?




Labels:

Comentarii

  1. Andrei27 ianuarie 2013 la 12:51

    Nu ne dam seama ca nimic nu mai e bun. Noi ajutam la aceasta depreciere prin adaptare.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Fata cu Cafea27 ianuarie 2013 la 13:11

      Poate ca tot ceea ce credeam eu ca e bun si mi-am dat seama acum ca nu este, pentru tine e invers. Deci.. tot ajungi sa-ti dai seama. Nu cred ca ajuti neaparat, ci mai degraba esti ajutat. Zic eu. Poate fi corecta si varianta ta.

      Ștergere
  2. Unknown27 ianuarie 2013 la 13:57

    Nici eu nu mai vreau sa cresc;(

    RăspundețiȘtergere
  3. Raisa30 ianuarie 2013 la 16:11

    În viaţă nu există secrete.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum a fost la munte când am plecat pentru prima dată singură?

De la
  Fiecare om trece prin diverse perioade în viață și deciziile pe care le ia nu se explică neapărat pe moment, însă ceva mai târziu vor fi înțelese. Așa cred că m-am trezit și eu, după ce am fost într-o mică excursie cu una din prietenele mele, că mi-aș dori să plec efectiv singură. Eu, în mașină cu muzica pe care vreau eu s-o ascult, la drum doar cu bagajele mele în portbagaj și cu gândurile mele. Inițial m-a speriat puțin ideea asta, ce o să fac eu atât timp?! Apoi, gandindu-mă că Raluca, bff-ul din grădiniță, a plecat și în altă ȚARĂ singură, eu n-am motive să mă fâstâcesc atât și să îmi văd de excursia mea. Nu sunt singura și nici ultima fată care pleacă singură undeva și tot citeam fel și fel de articole și mă gândeam cum au curaj. Eu am plecat singură, momentan, doar aici la noi, dar mă gândesc, după toată pandemia și nebunia asta care nu știu cât va mai dura, să încerc să plec și mai departe de România. Bun, ceea ce urmează să vă spun probabil ați mai citit și v-au mai...
18 comentarii
Citiți mai multe

32 de momente: versuri devinaesteiza.eu

De la
Nu v-am mintit, am zis ca o sa pun ce mai scriu eu, greu se pot numi poezii, sunt cateva cuvinte aruncate pe unele piese pe care le mai ascult, instrumentale care apar de nicaieri sau pur si simplu ganduri aruncate impreuna. De ziua mea am scris asta: Si cand nu mai poti Mai poti putin Dar te-ai saturat sa auzi ca tu contra valurilor inoti Inima-ti pompeaza, sufletul alearga si gandul iti viseaza Renunta se aude, lupta iti este la indemana Cand vrei sa fugi, vrei sa auzi: "Ce mi-ar placea sa ramana." Si te sperii si te inchizi si sentimtele te tin de mana. 32 de ganduri, 32 de sentimente, 32 de ierni si toate incotro s-o iei? Si asa inveti. Inveti sa dansezi, inveti sa iti permiti sa inoti cu valul Inveti sa visezi, chiar daca toti vor doar sa fii prezent Inveti sa zburzi, indiferent ce simti. Inveti sa simti si sa nu te mint. 32.
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Aduc blog-ul la viata cu rime scrise de mine: Avem timp

De la
In urma cu muuulti ani am pornit la drum cu acest blog si pe atunci obisnuiam sa scriu si cateva poezioare, daca le pot numi asa. Pe langa tot ceea ce aberam pe aici, imi mai permiteam sa dau drumul imaginatiei si puneam pe "foaie" cateva versuri care sa rimeze, speram eu. Nu am mai scris de mult in acel stil, stilul pe care il puteti citi aici , asa ca, am zis ca poate e timpul sa reiau aceasta pasiune. De obicei ma pun sa ascult cateva piese si ma opresc la una care ma inspira si scriu pe acel ritm. Nu stiu cat de bine sau rau imi iese, dar ceva tot iese.  Poate ca la urmatoarele o sa va spun ce ma mai inspira, insa pana atunci, va las randurile de mai jos: Avem timp Pierduti printre cearsaful alb si rece intr-o vara care pare ca nu mai trece nu mai vreau sa plece. ne-atingem sufletele cu privirea mii de inimi care bat in acelasi timp mii se suflete care simt ce n-au simtit la timp si s-au pierdut in golul secundelor numit, dar eu atingerea ta o simt ca-ntrun vis si-atunci ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe