Pe masura ce inaintam in viata ne dam seama ca nimic nu mai e bun, naiv, frumos, roz si curat. Foarte putini mai sunt aceia care tin cont de sentimente, care se mai gandesc si la ceilalti, nu doar la ei.
Problemele curg, timp se scurge si el de parca s-ar fi marit gaura prin care cade nisipul, si avem din ce in ce mai putine ore, iar cei care credeai ca vor ramane pentru totdeauna in viata ta, de cand esti mic pana cand .. nu vei mai fi mic, reusesc sa se indeparteze. Apar noi persoane care doar iti marcheaza viata si dispar dupa ce si-au pus amprenta, iar tie iti raman intrebarile despre ce e bine si ce e rau.
Sa fie asta procesul de maturizare?
Nu ne dam seama ca nimic nu mai e bun. Noi ajutam la aceasta depreciere prin adaptare.
RăspundețiȘtergerePoate ca tot ceea ce credeam eu ca e bun si mi-am dat seama acum ca nu este, pentru tine e invers. Deci.. tot ajungi sa-ti dai seama. Nu cred ca ajuti neaparat, ci mai degraba esti ajutat. Zic eu. Poate fi corecta si varianta ta.
ȘtergereNici eu nu mai vreau sa cresc;(
RăspundețiȘtergereExista si parti bune!
ȘtergereÎn viaţă nu există secrete.
RăspundețiȘtergereMai devreme sau mai tarziu, se afla totul..
Ștergere