Treceți la conținutul principal

curcubeu in noapte

umbre sumbre
peste unde, un gand de...
niciunde, cum de..
unde?

in noapte, peste pleoape.
soapte inalte,
cuvinte calde
departe de ei, de ele
departe de orice belele

ori,

locuri pe tocuri in docuri
in locuri, cu jocuri
oricum pe alocuri
nu e,
fara rima,
la fel fara tine.

dimineata in balanta
hoata, fura
coase suflete cu ata
si transforma emotii de gheata.


PAUZA.

Comentarii

  1. Port în mine ingrediente misterioase





    Port în mine ingrediente misterioase
    Îmi este evident de mult timp că viaţa mea - a noastră - are o structură narativă (chiar şi acum în vacanţă!), iar ceea ce trăiesc eu acum se cheamă o intrigă cel puţin interesantă (dacă ar fi să mă gândesc la proverbul chinez), dar aceasta este o altă discuţie.
    Ceea ce mă intrigă de cele mai multe ori este senzaţia că nu sunt singurul povestitor, singurul făcător al propriei vieţi şi - în mod paradoxal - această observaţie, în loc să mă facă mai puţin responsabil (nu sunt singurul sofer de la volanul propriei maşini), mă face totuşi mai înclinat către atenţie şi responsabilitate. Dacă nu sunt singur la volan şi nu-l cunosc pe celălalt, atunci viaţa mea nu se află doar în propriile mâini.


    O mare parte din povestea mea nu este scrisă de mine şi - Slavă Domnului - nu mă plâng. Sunt uneori cel mai prost scenarist.
    Sunt mai multe mâini care îmi construiesc propria poveste. Sunt mâinile strămoşilor mei, sunt mâinile acelor oameni care trăiau în peşteri şi le era frică de întuneric, sunt mâinile bunicilor, ale părinţilor, ale profesorilor, ale oamenilor pe care i-am cunoscut şi ale oamenilor pe care urmează să-i cunosc.
    Port în mine ingrediente misterioase, iar senzaţia de alegere de multe ori se mută în altă parte. Senzaţia că o întâmplare mă alege, că o pasiune sau o vocaţie se îndreaptă spre mine cu o viteză mai mare decât mă îndrept eu spre ele. Cineva a pus în mine lucruri încă înainte de-a mă naşte.
    Dacă eu sunt o sumă de alegeri care se întâmplă indiferent dacă sunt sau nu de faţă, responsabilitatea mea se lărgeşte în loc să se îngusteze. Sunt responsabil şi de alegerile pe care nu le-am făcut, dar totuşi mă reprezintă.
    Epoca mă reprezintă, ţara mă reprezintă, familia mă reprezintă, nu i-am ales eu, dar - din nou - responsabilitatea nu stă doar în actul alegerii. Responsabilitatea stă în asumare, iar uneori trebuie să ne asumăm şi alegerile altora, indiferent că se petrec acum sau au avut loc înainte de-a ne naşte.
    A băga capul în nisip înseamnă iluzionarea că doar alegerile noastre ne privesc. Sunt alegeri la care nu am fost consultaţi, însă care ne implică personal şi pe care trebuie să ni le asumăm dacă dorim să creştem.
    Probabil dorinţa de-a lăsa ceva în urma noastră îşi are rădăcinile în forţa acelor alegeri ni s-au întâmplat înainte de-a ne naşte, în faţa noastră.

    :)

    RăspundețiȘtergere
  2. O povestioara in care cred ca se regasesc multi. Scrisa de tine..sau? And btw, am uitat sa te semnezi! :)

    RăspundețiȘtergere
  3. hai ba ce dragut
    chiar te pricepi:X

    RăspundețiȘtergere
  4. Imi amintesti de dimineti petrecute intr-un balcon de la etajul 8. Fumul de tigara se dispersa in lungi bucati in timp ce cartierul se trezea la viata. Doua trupuri goale si fumul de tigara peste cartierul inca adormit..

    RăspundețiȘtergere
  5. Oandi, incerc sa ma pricep.. ca intro buna zi sa scot si cartea aia mult dorita din experientele mele de viata ;))

    Un trup: CULMEA! Stau la 8 :D.

    RăspundețiȘtergere
  6. ce frumos te-ai jucat cu cuvintele

    RăspundețiȘtergere
  7. m-ai facut sa zambesc cu rimele astea :)).
    ingenios !

    RăspundețiȘtergere
  8. Nymphetamine: A fost o munca de o zi intreaga! :))

    29decembrie: Am facut o persoana fericita, deci mi-am atins scopul! :D Macar voi sa fiti fericiti si in locul meu, citind ceea ce scriu:))!

    RăspundețiȘtergere
  9. imi place cum scrii tot mai mult...:P

    RăspundețiȘtergere
  10. Mersi! :D Sunt o artista in devenire ;)) :P

    RăspundețiȘtergere
  11. Eu glumeam, dar daca tu zici te cred:D O sa iti multumesc in viitoarea mea carte:D;;)

    RăspundețiȘtergere
  12. :D:D ma bucur ca iti place si ms pt vizita!

    RăspundețiȘtergere
  13. asa sa faci!! ;)) vezi ca tin minte :P ;))

    RăspundețiȘtergere
  14. drace...am adormit cateva saptamani cu melodia asta in casti :x

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum mi-am găsit cazare cu vouchere de vacanță - Partea I

Știm cu toți cât de stresantă este viață în oraș, zi de zi la muncă, probleme de acasă, trafic infernal, etc etc. Asta pentru că, mulți dintre noi, tindem să vedem partea mai negativă a lucrurilor. Nu neg. Nu sunt 100% optimistă în fiecare zi, ca orice om, am și eu zile mai puțin optimiste, dar în sufletul meu, mereu sunt cu zâmbetul pe buze și știu că toate se vor rezolva, în bine, cumva!



 Una peste alta, îmi doresc ca părinții mei să se relaxeze și dacă tot au primit vouchere de vacanță, ei lucrând la stat, ar fi păcat să se irosească și să nu le folosim, iar pentru că și-au dorit să ieșim în familie, m-am pus pe căutat o variantă cât mai ok, cât să mulțumim pe toată lumea.

 Aș vrea să încep prin a vă spune că dacă vreți să vă planificați un concediu sau o fugă de un weekend și să achitați cu tichetele de vacanță, când începeți căutările, vă rog să va înarmați cu multă răbdare.



 În primă fază, am găsit un site, unde teoretic găseai toate cazările care acceptau tichete de vacanță, …

Din seria "Interviuri cu oameni faini", azi vorbim cu Oana - Blogtomedia.com

Anul acesta am decis să nu mai amân nimic și să investesc în ceea ce cred eu de cuviință că este mai bine. Vreau să investesc în oameni și în poveștile lor, vreau să mă conectez mai mult cu ei și să leg prietenii cât mai frumoase.



Pe lângă faptul că această pandemie ne face să ne punem super multe întrebări și parcă redescoperim esența vieții, eu întotdeauna am fost o persoană sociabilă, deschisă și mereu gata să cunosc oameni noi.



Motiv pentru care mă gândesc că pe blog-ul meu veți vedea cât mai multe interviuri. Interviuri cu persoane care ne vor dezvălui poveștilor lor de viață și vă vor inspira cu felul lor de a fi.



Astăzi vorbim cu Oana. Oana deține, așa cum spune ea, "copilașul ei online"Blogtomedia.com și mi-a răspuns la câteva întrebări.



Pentru a ne mai descreți puțin frunțile și pentru doza de un zâmbet meritată, vă invit să parcurgeți întrebările și răspunsurile ei sincere de mai jos.



Enjoy!


Devinaesteiza: Buna, Oana! Iți mulțumesc că ai acceptat să te cunoaștem ma…

Gânduri mai mult sau mai puţin..adânci.

Şi trec să-mi mai las puţin amprenta pe aici, chiar dacă probabil n-o să citească multa lume, dar măcar pentru "fanii" mei, să nu îi las cu gustul amar de dezamăgire din cauza faptului că nu am mai venit cu ceva nou şi mai ales creaţie proprie cam de multicel :)).






Zilele acestea cred că tocmai mi-a fost lansată o provocare, ea fiind următoarea: când îmi doresc ceva foarte mult să fac totul pentru a obtine(nu că nu aş face asta deja, dar simt că nu destul de mult). Desigur, acum o să spuneti ca totuşi ţine, în mare parte, de norocul cu care am fost inzestrată de când m-am născut, dar eu zic că totul ţine de noi, de cât de mult efort depunem pentru idealurile noastre şi cât de mult credem în ele, dar n-o să fiu ipocrită acum să spun că nu conteză deloc norocul ;). La fel ca un copil care îşi doreşte cu ardoare acea jucărie din vitrină, ce-i drept pe vremurile astea de criza veţi spune că e cam greu de obţinut, dar el plânge şi iar plânge, până când, de obicei, mama cedează, iar…