Treceți la conținutul principal

Colegi, prieteni, frati!

De cat timp ai nevoie sa cunosti o persoana? 1 an, 2.. intreg liceul sau doar o zi, poate o luna? Sincera sa fiu, nu stiu sa raspund la 
intrebarea asta pentru ca in decursul prieteniilor mele cu cei din jur nu am analizat aspectul asta ci doar am lasat sa vina de la sine totul.
Daca a fost bine sau nu chiar nu mai conteaza in momentul de fata, insa ma refer la o singura persoana.
Prietenia a inceput prin niste cuvinte care pot suna a gluma: "Buna!...Ai o guma?;;)" si nu, nu glumesc cu voi, chiar asa a inceput. Insa pana la 
prietenia adevarata pot sa va spun ca a mai durat ceva, cam in jur de 3 ani? Cam mult, stiu!


Este vorba de un fost coleg de liceu/clasa si actual prieten cel mai bun (ca baiat), Dan. "El este Daaaaann, colegu meuuuu si vreau
diseara sa ma plimb cu el, OoOoOoOo" :)).
De ce scriu despre el?
 In primul rand pt ca merita. Mereu cand am fost fericita, trista, suparata..efectiv la pamant
a fost langa mine si a incercat sa ma faca sa zambesc iar in 99,9% din cazuri i-a reusit foarte bine! Celalalt de 0,1%...stie el!:)
Acum poate ca sunt putin egoist faptul ca am spus ca merita si am zis numai despre mine..ei bine, nu! My dear friend a fost
alaturi de toata lumea in orice moment, oricand au avut nevoie, iarna, vara, primavara, toamna, n-a zis niciodata Nu fara un motiv
bine intemeiat si a incercat sa impace pe toata lumea, chiar daca unii dintre noi mai MEREu facem fite:)). Merita si datorita
faptului ca are sentimente si le si recunoaste atunci cand trebuie, CU CINE TREBUIE, iar pentru lucrul asta are tot respectul
meu si recunostiinta!
Sa nu te superi acum ca nu am scris poezii despre tine, cuvinte in rime cu ritmuri potrivite si metafore de preaslavire, am scris
simplu si frumos pentru ca tu stii cel mai bine cat de mult tin la tine si cat de recunoscatoare iti sunt ca ma ajuti mereu,
ma sprijini, asculti cand ma plang ca o fraiera plangacioasa ce sunt si pentru ca ma faci sa rad si incerci sa ma faci sa rad
chiar si in cele mai oribile momente ale mele!


Exista si un "in al doilea rand", iar acela ar fi faptul ca este si o mica mita.. Mi-a promis ca imi va citi blogul tot restul vietii lui daca ii dedica
si lui un spatiu aici. Ei bine, VOILA. Acesta este spatiul tau, reclama ta facuta de mine!! ;;)


Iar acum sa va lamuresc. Nu, nu stiu cat timp dureaza sa se inchege o prietenie in care sa existe respect si recunostiinta, 
dar mai ales MULT RAS, si sa nu credeti ca daca veti cere tuturor colegilor guma de mestecat o sa deveniti cu toti prieteni, 
dar ceea ce stiu este faptul ca nu o sa va ia mult timp sa descoperiti ca cel de la care ati cerut guma si v-a si dat timp de 4 ani de zile
este o persoana cu care merita sa ramaneti prieteni mereu, in cazul in care v-a ramas aproape chiar si atunci cand ati tipat unu la altul,
ati facut fite si v-au suportat fitele, iar mai apoi dupa toate astea tot va serveste din ORBITUL lui/ei. ;-)


Thank you for beeing my friend!
With love, 
Your sister!

Comentarii

  1. e minunat sa ai prieteni ca el.;)

    RăspundețiȘtergere
  2. Indeed! Trebuie doar sa stim cum sa-i pastram :)

    RăspundețiȘtergere
  3. hiiii:x dragut dragut dragut dragut
    de 4 ori dragut:x
    sa`l tii bine langa tine, greu gasesti asa prieteni>:D<

    RăspundețiȘtergere
  4. :D Multumesc! De cativa ani tot e langa mine.. daca nu s-a plictisit pana acum, e bine :)). Pup!

    RăspundețiȘtergere
  5. E minunat,oh,ce minunat e ! Ce lume minunata !

    RăspundețiȘtergere
  6. Apreciez ca spui asta si sunt convinsa ca si el este de aceeasi parere.
    Hugs!

    RăspundețiȘtergere
  7. In cazul in care nu erai ironic:P..am uitat sa precizez, iar in cazul in care erai.. bafta ta:))

    RăspundețiȘtergere
  8. Ma amuzam,doar,de comentariul Annei.

    RăspundețiȘtergere
  9. :)) Eh.. fiecare e liber sa comenteze cum vrea, e o tara libera pana la urma, nu? Cine suntem noi sa restrictionam cuvintele?

    RăspundețiȘtergere
  10. daca ai scris despre el inseamna ca nu a fost doar o prietenie:) ti-a placut de el sau invers :D

    RăspundețiȘtergere
  11. Haha, pai.. el m-a placut in clasa a9a dar foarte putin timp. De atunci au trecut 4 ani..jumatate?! Cam asa ceva. Deci nu are nici o legatura faptul ca am scris acum despre el, ci doar pt ca imi este un prieten adevarat. A fost si este in continuare o prietenie foarte frumoasa... nu trebuie sa existe povesti de iubire ca sa existe cineva langa tine sa-ti ridice moralu`, sa te ajute atunci cand ai nevoie.. sau sa fie pur si simplu doar un foarte bun prieten. :D

    RăspundețiȘtergere
  12. Ah.. si ca sa fiu si mai clasa, el o place pe una dintre prietenele mele cele mai bune ;;).

    RăspundețiȘtergere
  13. Haha:)) Pai ce pot sa zic.. multumesc pt incredere!

    RăspundețiȘtergere
  14. e minunat baiatul asta

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum mi-am găsit cazare cu vouchere de vacanță - Partea I

Știm cu toți cât de stresantă este viață în oraș, zi de zi la muncă, probleme de acasă, trafic infernal, etc etc. Asta pentru că, mulți dintre noi, tindem să vedem partea mai negativă a lucrurilor. Nu neg. Nu sunt 100% optimistă în fiecare zi, ca orice om, am și eu zile mai puțin optimiste, dar în sufletul meu, mereu sunt cu zâmbetul pe buze și știu că toate se vor rezolva, în bine, cumva!



 Una peste alta, îmi doresc ca părinții mei să se relaxeze și dacă tot au primit vouchere de vacanță, ei lucrând la stat, ar fi păcat să se irosească și să nu le folosim, iar pentru că și-au dorit să ieșim în familie, m-am pus pe căutat o variantă cât mai ok, cât să mulțumim pe toată lumea.

 Aș vrea să încep prin a vă spune că dacă vreți să vă planificați un concediu sau o fugă de un weekend și să achitați cu tichetele de vacanță, când începeți căutările, vă rog să va înarmați cu multă răbdare.



 În primă fază, am găsit un site, unde teoretic găseai toate cazările care acceptau tichete de vacanță, …

Cum mi-am găsit cazare cu vouchere de vacanță - Partea II

Am revenit cu peripețiile mele, care îmi fac viața mai frumoasă și cu care mă mândresc! :))

Îmi place ca-n fiecare zi să am câte o experiență de povestit sau poate de ținut minute pentru amintiri frumoase, mai puțin frumoase, palpitante sau cum sunt ele.

 Vă povesteam în articolul anterior, că am niște vouchere de vacanță, pe care aș vrea să le epuizez. Nu eu singură, ci împreună cu familia, să ieșim un weekend pe undeva, de preferat la munte, iar ocazia s-a nimerit numai bine, fiind și ziua de naștere a tatălui meu luna aceasta.


Ca un reminder, voucherele le-au primit ai mei, ei lucrând la stat. Eu sunt "corporatristă", de câteva luni, așa că mă bucur de beneficiile unei companii mari. Acum ele diferă de la firmă la firmă, așa c-o să enumăr bonurile de masă și asigurarea de sănătate. 

 Continuând aventura mea, vă ziceam că inițial am dat de o doamnă, doamna Mihaela, de la Pensiunea Mihaela, din Poiana Brașov, pe care o recomand cu mare drag. Puteam folosi voucherele de vacanță…

Experiența Cereal Crunch Cafe într-o zi de weekend

Să fim copii pentru inc-o zi!



 Pe premiza asta a fost experiența mea pe care am avut în acest weekend cu Roberta. De ceva timp am dat "nas în nas" cu o pagină de instagram numită Cereal Crunch. Se pare că m-am potrivit la gusturi culinare, să spun așa, cu ea, ne-am hotărât să mergem, după ce am avut mai multe tentative, dar nu am reușit să ne intersectăm programul.



 De poftă ce ne era, am zis că sâmbătă este ziua cea mare!



 Înainte de asta, am băgat și o oră și jumătate de sală, pentru că mă simțeam cumva vinovată de ceea ce va urma, dar mă simțeam și atât de bineeee și entuziasmată că voi mânca cele mai bune cereale!  Roberta nu mâncase mai nimic aproape toată ziua, pentru momentul mult așteptat, hihi! :D



 Ne-am întâlnit și am pornit la drum. Localul este amplasat destul de bine și poți ajunge ușor și cu mașina și cu transportul în comun sau pe jos, mai exact pe Bulevardul Națiunilor Unite. Eu inițial am crezut că de la Unrii, trebuie să merg spre Bibliotecă Națională, dar…