Treceți la conținutul principal

Into the wild ( Movie and book )




Zilele astea am urmărit un film, în sfârşit am timp să mă uit la filme şi răbdare necesară, pe nume "Into the wild". M-a impresionat foarte tare, mai ales din cauza faptului că a fost inspirat din viaţa reală şi chiar m-a pus pe gînduri sau mi-a ridicat anumite semne de intrebare, daaarr să vă arăt mai întâi despre ce este vorba că să nu mai staţi să daţi CLICK CLICK CLICK să vedeţi ce şi cum.
În principiu treaba stă cam aşa: băiatul, cu o gandire nu tocmai comună, a terminat o facultate iar acum vrea să ia totul de la zero departe de ipocrizie, bogăţie, care odata cu ea nu aduce altceva decât probleme peste probleme şi intrun final toţi ajung să afişeze în restaurant zâmbetul fals, mereu acelaşi. Bani? Nici vorbă. Nu despre o condiţie socială mai bună este vorba, ci despre una spirituală..mentală.

" After graduating from Emory University, top student and athlete Christopher McCandless abandons his possessions, gives his entire $24,000 savings account to charity and hitchhikes to Alaska to live in the wilderness. Along the way, Christopher encounters a series of characters that shape his life. "   Vezi mai mult aici






Acum... ceea ce mă intreb eu este: de ce noi gasim toate fericile noastre NUMAI în bani? De ce numai cu ajutorul lor noi ne simţim împliniţi şi uităm să ne bucurăm de fiecare rază de soare pe timp de iarnă, când întradevăr simţi de nevoia să te dezgheţi sub soarele cu dinţi, uităm să descoperim lumea aşa cum este ea şi să convieţuim în armonie. Da, este adevărat şi că în vremurile astea trebuie să ne agăţăm din ce în ce mai mult de BAN pentru că altfel nu ai cum să rezişti aici cănd toţi aleargă să fure cât mai mult, însa, cred că toate astea sunt văzute de undeva şi cineva ne pedepseşte, mai nou, cu aceste inundaţii. Aberez sau nu... contraziceţi-mă.

Ce grad de nebunie sau luciditate trebuie să ai pentru a face ceea ce a făcut personajul nostru, Chris McCandles, intrepretat de Emil Hirsch?

Personal, cred că asemenea faptă o faci numai la acel impuls, fără a mai sta pe gânduri, pur şi simplu laşi totul şi pleci. Nu cred că este ceva la care să te gandeşti cu 2 ani inainte, să planifici fiecare pas şi data exactă la care îţi vei lăsa familia şi toată viaţa în urmă, pentru a te naşte din nou.


Bogat eşti cu adevărat atunci când deschizi ochii şi OBSERVI, nu doar vezi, totul din jurul tău. Soşeaua, pietrele, deşertul, oamenii, caracterele şi animalele. Chiar dacă nu luăm lumea la pas putem schimba ceva la noi şi în locul în care ne aflăm punându-ne mai multe întrebări şi încercând să ne gasim răspunsuri, dar nu prin calea cea mai uşoară şi comodă, adică prin cea a banilor ci prin sufletul şi mintea noastră.


Comentarii

  1. aaah, asta chiar nu l am vazut

    cum ti s a parut "remember meeeeee"???
    p mine chiar m a traumatizat:))

    RăspundețiȘtergere
  2. Inca nu m-am uitat la el, l-am luat dar am mai stat sa scriu aici pe blog si apoi m-a luat somnul. Astazi o sa ma uit si o sa te anunt :D

    RăspundețiȘtergere
  3. cineva spunea ca oamenii nu se mai uita la cer...este trist,tu ai pleca in lume? ai pleca undeva in salbaticie?eu as pleca dar nu singur :P,banii,banii,banii,din pacate traim in lumea asta care ii condusa de hartiile astea jegoase,daca vrei sa te simti bine ai nevoie de un 50 de lei ca altfel nu poti...din pacate,am ajuns niste minti intunecate,ne facem singuri ganduri negre,am uitat sa zambim,sa iubim,sa fim liberi,sa fim noi...din cauza lor,a banilor

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum mi-am găsit cazare cu vouchere de vacanță - Partea I

 Știm cu toți cât de stresantă este viață în oraș, zi de zi la muncă, probleme de acasă, trafic infernal, etc etc. Asta pentru că, mulți dintre noi, tindem să vedem partea mai negativă a lucrurilor. Nu neg. Nu sunt 100% optimistă în fiecare zi, ca orice om, am și eu zile mai puțin optimiste, dar în sufletul meu, mereu sunt cu zâmbetul pe buze și știu că toate se vor rezolva, în bine, cumva!        Una peste alta, îmi doresc ca părinții mei să se relaxeze și dacă tot au primit vouchere de vacanță, ei lucrând la stat, ar fi păcat să se irosească și să nu le folosim, iar pentru că și-au dorit să ieșim în familie, m-am pus pe căutat o variantă cât mai ok, cât să mulțumim pe toată lumea.  Aș vrea să încep prin a vă spune că dacă vreți să vă planificați un concediu sau o fugă de un weekend și să achitați cu tichetele de vacanță, când începeți căutările, vă rog să va înarmați cu multă răbdare.        În primă fază, am găsit un site, unde teoretic găseai toate cazările care accep

Cum să îți faci tenul fericit

„Frumuse ț ea e o scrisoare de recomandare pe care natură o dă favoriților ei.” — Voltaire            Pornind de la această idee, vreau să vă spun că orice om este frumos în felul său, orice persoană trebuie să aibă grij ă  de caracteresticile fizice, însă și de cele interioare. Pentru a fi un om frumos, trebuie să nu uiți să fi și bun, iar eu am crescut într-o familie unde aceste două aspecte sunt esențiale.            Mamă îmi spune până și în ziua de astăzi că trebuie să am tenul îngrijit, părul curat, hainele călcate și "să îmi văd de treburile mele", adică să nu fac rău nimănui și să încerc să am un comportament care să nu deranjeze pe cei din jurul meu.             Însă de când eram mică am fost fascinată de ceva: mama mereu se  trezește mai devreme, înainte de a pleca la serviciu și își repet ă  ritualul de frumusețe. Nu înțelegeam pe atunci ce e de făcut și de ce trebuie să te trezești așa devreme, în loc să te trezești, să te îmbraci și să pleci, după

Fă-ți un bine: zâmbește!

 Știi că ai unele zile, perioade, săptămâni, poate chiar luni când nu ai chef de nimic?        Ei bine, cred că am trecut prin așa ceva, drept dovadă  sâmbăta trecută am stat pur și simplu toată ziua în pat și m-am uitat la seriale. Friends & Mom, ambele geniale! Dacă le-ați văzut, să-mi spuneți părerea, iar dacă nu, o să revin cu detalii.        Una peste alta, poate că ai nevoie sau nu, de acele zile în viața ta, cert e că uneori nu am chef nici să scriu, așa că, pentru asta vă rog să mă iertați!        Vreau să mă țin de planul meu de a-mi scoate pasiunea la suprafață cât mai des posibil și fac progrese, din punctul meu de vedere, ținând cont de faptul că am avut întreruperi și de luni de zile.         Ce am învățat eu din toată experiența cu zilele fără chef? Este că trebuie să te bucuri de orice moment, să știi să le iei pe toate ca atare și să încerci să nu te lamentezi, ci să-ți ții psihicul sănătos. Ca să nu mai vorbim de fizic. Acela vine la pachet cu o