Treceți la conținutul principal

"Pe cai de lemn iar să ne rotim"

Hello, hello. Nu prea m-am mai ocupat de blog, dar iată că vin cu o povestioară nouă astăzi, pe timp de ninsoare, vreme urâtă fără culoare pentru a vă mai colora puţin sufletele şi să vă încălziţi în timp ce citiţi cu o cană de cafea, ceai sau cioco caldă :).   

În această după-amiază, în timp ce mă întorceam acasă de la şcoală am avut parte de ceva care m-a pus pe gânduri şi mi-a dat o oarecare nostalgie combinată cu amintiri care au trezit anumite sentimente.
Mergând pe străduţele încărcate de un imens ALB, cu muzica mea-n urechi fiind convinsă că absolut nimic nu-mi mai poate distrage atenţia şi concentrarea asupra versurilor melodiei 2pac-changes, observ 3 fetiţe drăgălaşe care aveau undeva între 6-8 ani, toate îmfofolite bine cu gecuţele lor roz, mănuşele şi toate accesoriile potrivite pentru vremea asta şi pentru o joacă în zăpadă. Acum probabil vă gândiţi de ce am rămaş aşa uimită de ele. Pentru că se întreceau în "cel mai frumos omuleţ de zăpadă", în grădiniţa lor din faţa blocului. Acel Om de Zăpadă care este lucrat de mâinile copiilor tranformându-se într-un om adevărat cu sentimente şi haine, dar cu ochii din cărbuni şi nas de morcov şi care din păcate trăieşte prea puţin, însă se bucură de fiecare moment de iubire pură din partea celor micuţi.

Aceste fetiţe mi-au amintit de mine când eram şi eu puţin mai mică, decât sunt acum, şi mergeam iarna cu naşii mei, pe care îi iubesc şi mă iubesc, cu săniuţa pe "derdeluşurile" Pajurei, săniuţa fiind singura maşină pe care mi-o doream şi o deţineam pe vremea aceea bucurându-mă de ea la fiecare moment ivit!

Încep să cred că zăpada în Bucureşti este o fericire doar pentru copii şi copilăria lor.

Totuşi, fiecare îşi are scopul său, aşa că, probabil şi această "tăcere a culorilor" înseamnă ceva pentru viitor.

"Niciun fulg de zăpadă din avalanşă nu se simte vinovat." -  Stanislaw Jerzy Lec -     

Comentarii

  1. La cum ninge afară cred că fetiţele s-au transformat în oameni de zăpadă... :D

    RăspundețiȘtergere
  2. @machiaveliq: Nu mai aveau mult :)) dar erau simpatice răău:D


    @KirstDay: :D Facem omuleţi de zăpadă??

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum mi-am găsit cazare cu vouchere de vacanță - Partea I

 Știm cu toți cât de stresantă este viață în oraș, zi de zi la muncă, probleme de acasă, trafic infernal, etc etc. Asta pentru că, mulți dintre noi, tindem să vedem partea mai negativă a lucrurilor. Nu neg. Nu sunt 100% optimistă în fiecare zi, ca orice om, am și eu zile mai puțin optimiste, dar în sufletul meu, mereu sunt cu zâmbetul pe buze și știu că toate se vor rezolva, în bine, cumva!        Una peste alta, îmi doresc ca părinții mei să se relaxeze și dacă tot au primit vouchere de vacanță, ei lucrând la stat, ar fi păcat să se irosească și să nu le folosim, iar pentru că și-au dorit să ieșim în familie, m-am pus pe căutat o variantă cât mai ok, cât să mulțumim pe toată lumea.  Aș vrea să încep prin a vă spune că dacă vreți să vă planificați un concediu sau o fugă de un weekend și să achitați cu tichetele de vacanță, când începeți căutările, vă rog să va înarmați cu multă răbdare.        În primă fază, am găsit un site, unde teoretic găseai toate cazările care accep

Cum m-a schimbat anul pandemic?

 A trecut un an de când stăm în casa. Câteodată puțin în casă, câteodată prin plimbări, câteodată chiar majoritatea timpului DOAR în casă. A trecut un an de când s-a schimbat cu totul viață mea și a tuturor. A trecut un an de când a trebuit să ne regândim stilul de viață, în așa fel încât să nu ne lăsăm afectați foarte mult de pandemie și să încercam pe cât de mult posibil să ne protejăm și să rămânem sănătoși.  Un an pandemic în care nu m-am gândit că o să mă afecteze sau că se vă schimba în totalitate ceva, însă am zis că dacă tot am conștientizat că au intervenit modificări în viața mea, poate că ar fi bine să îmi fac și curaj să vorbesc despre asta.  Ce s-a întâmplat mai exact? În primul rând: mi-am luat inima în dinți și am realizat vlogul DeVinaEsteIza . Mă gândeam de ceva timp să pornesc și pe calea asta video, însă nu am avut tupeu, iar primul lockdown, din cauza Sars Cov2, mi-a dat de gândit și am început să filmez. Sper să meargă toată treaba asta într-o direcție bună. Vă las

Vreau și eu în SuperBlog!

  Dorul și dragul de a scrie m-au readus aici. În parcursul vieții noastre se pot întâmpla lucruri care mai de care, însă prima iubire nu se uită niciodată, iar în cazul meu este iubirea de a scrie. Întotdeauna m-a relaxat și m-a dus într-o lume perfectă, departe de haosul de zi cu zi.  Intru cu inima deschisă în aceasta experiență, pentru a-mi etala imaginația și arta de a scrie, de asemenea și pentru a descoperi arta altor oameni plini de pasiune. Poate, de ce nu, chiar să îi întâlnesc fizic.  Acestea fiind spuse, C'mon SuperBlog! Adu ce e mai bun cu tine! articol scris pentru SuperBlog 2022