Hey dragilor!        Am promis într-un articol anterior că o să mă ocup mai mult de blog, așa că, m-am întors cu noutăți.        Aș vrea să vă mai împart puțin din ce am trăit eu la Electric Castle , printre bagajele pe care le fac, fiindcă vorba aia e weekend, ce rost are să stăm în casă??         Nu știu dacă am apucat să vă spun că printre artiștii care au urcat pe scenele Electric, s-au numărat și Golan, Subcarpați și Bakermat. Golan au urcat pe scena Hangar, iar Subcarpați și Bakermat la scena principală.         Două nume românești și un artist din Olanda, DJ, mai exact. Ai spune că dacă este străin, ar avea dreptul la mai mult timp pe scenă. Nu s-a întâmplat asta. Ce am observat în cele 5 zile de festival, a fost că programul s-a respectat cu strictețe, aș putea spune, nu s-a făcut excepție nici pentru Damian Marley, Jessie J, Bakermat, Subcarpați, Mura Masa sau...

O să încerc să va povestesc puțin despre prima mea experiență la Electric Castle. Poate că pentru mulți n-o să prezinte așa mult interes, iar poate că pentru alții da, urmând să vină și ei la anul, să o simtă pe pielea lor.  A fost o experiență de 5 zile. 5 zile care a inclus zâmbete, fericire, piele de găină, plâns de emoție, nervi, mici certuri, noroi, băutură și multă muzică.  Nu cred că voi avea loc să povestesc într-un singur articol tot ce s-a întâmplat, pentru că știu că dacă citiți prea mult deodată, o să vă plictisiți, așa c-o să las și câteva surprize pentru altă dată. Voi începe cu miercuri, ziua 0 de festival.  A început cu un drum de câteva ore, cam 8 sau 9 ore cu mașina, într-un final am găsit și casa în care am dormit timp de 5 zile, am aruncat toate bagajele, ne-am spălat și am băgat rapid un duș, că să ajungem cât mai repede la festival. Era esențial să ajungem până la oră 21.30, să nu pierdem cel mai important om al festivalului-Damian Ma...