Si exact asta am facut eu.
Mi-a venit un gand nebun la inceputul saptamanii ca poate ar fi bine sa ma tund, desi nu eram hotarata. In general imi este greu sa iau decizii, asa ca, am zis sa pun mana pe telefon pentru a ma programa, altfel o sa ma razgandesc, apoi voi reveni la ideea de ma tunde si voi intra intr-o bucla din care nu mai am scapare. (exagerare!)
M-am programat, a venit si ziua de miercuri, ora 12:00, si m-am prezentat la salon. Ce e drept, am ajuns mai devreme cu 15 minute si primirea nu a fost tocmai una "calduroasa".
-Tu esti la tuns??
Aceasta intrebare mi-a fost adresata de catre fata care urma sa tina in mana o foarfeca si avea sa se ocupe de podoaba mea capilara. Raspund ca da, imi arata pe ce scaun sa ma asez si pana sa va spun ce se intampla, vreau sa precizez ca inainte sa ies din casa, a inceput sa ploua. Nu m-am gandit foarte mult cu ce sa ma imbrac, asa ca am tras pe mine o pereche de blugi si un hanorac. Fara tricou sau alte haine pe sub hanorac.
Dupa ce ma asez, ma intreaba cum as vrea sa ma tunda si i-am spus sa mi-l scurteze cam pana la barbie si sa imi aranjeze bretonul.
Nici nu mi-a asezat halatul acela care te protejeaza de par, care nu stiu cum se numeste si se uita destul de urat la mine, apoi ma intreaba:
-Pai, si cum vrei sa tund asa? In valuri, dupa gluga??
Trage de hanorac si vine a doua intrebare:
-Ai ceva pe sub hanoracu' asta?!
Eu eram deja speriata, caci foarfeca era pregatita si incerc sa fac o "glumita", ca nu m-am gandit si am plecat in graba, dar se pare ca nu a functionat, pentru ca doamna coafeza era tot c-o falca-n cer si una-n pamant. In loc de detensionez situatia, simteam cum astrele nu sunt de partea mea si mai mult rau am facut.
Ma strange cu halatul de gat si a inceput sa ma tunda.
Dupa cinci minute, parea ca a terminat treaba si ma intreaba daca imi place.
Inca avea foarfeca in mana.
Evident ca am spus ca da, desi in cinci, maaaximum sapte minute, prea mare lucru nu a facut. Nu, nu imi placea dar mi-a fost rusine sa ii spun si parea destul de amenintatoare cu acea arma alba in mana.
Am platit, am iesit si atunci m-am gandit ca de-abia astept sa imi creasca parul si sa ma programez la oricine altcineva, dar nu la acea fata, sa imi mai corecteze putin parul care, din punctul meu de vedere, acum este stricat.
Sunt curioasa, cum spuneti voi, cu un hanorac pe voi care pare sa fie tragedia de pe lume, ca ati vrea totusi sa mai ia putin din lungime? Eu nu am putut!
Ati avut experiente urate la coafor? Cum le-ati gestionat?
In rest, de-abia astept sa vina zilele libere!
Va imbratisez de la distanta.
Pe mine ma gasiti pe:
Ce purtare urata! Eu m-as fi dat jos si as fi plecat. Sau asra as fi vrut sa fac, dar cum spui si tu, probabil ca foarfeca aia parea destul de amenintatoare.
RăspundețiȘtergereAm zis sa nu supar pe nimeni! :))
Ștergere