Treceți la conținutul principal

Cu ce ma jucam "pe vremea mea"


 

* Daca iti doresti sa ma sustii ca blogger/vlogger, ai optiunea aceasta pe Patreon*

Imi trimite fratele meu de dimineata un video de pe Tik-Tok in care parintii ii explicau unui copil cum se faceau pozele inainte. De fapt, toata treaba a inceput de la o intrebare, mama l-a intrebat pe copil sa ii imite cum ar face el o poza si imitatia a fost ca si cum ar fi apasat pe ecranul unui telefon, apoi l-a pus pe tata sa faca acelasi lucru. Tatal a imitat cum duce un aparat foto la ochi si a inchis un ochi apoi a apasat pe botun pentru a poza.


Copilul nu intelegea de ce a inchis ochiul si de aici a inceput toata discutia, in care ii explicau ca tehnologia s-a schimbat destul de mult intre timp.


De aici si articolul acesta prin care incerc sa imi amintesc, odata cu voi, cum era inainte si cat de mult s-au schimbat lucrurile.


Acum daca vrei sa pierzi vremea, poti sa iti iei un joc pe telefon si aia e, inainte insa eu ma jucam cu:

Tamagotchi. Tin minte si acum cum aveam grija de animalutul meu si trebuia sa ii dau de mancare,sa strang dupa el, sa il pun la somn. Cred ca o sa imi iau unul si acum.


Aveam si eu aparat foto si chiar faceam poze asa cum descriea tatal din clipul de pe tik-tok, duceam aparatul la ochi si apoi mergeam la developare pentru ca erau camere foto cu film pe atunci.


Tetris:

Cred ca erai un copil "cool" prin anii '90 daca aveai tetris. Doamne! Tin minte si acum cat de bucuroasa eram cand il aveam in mana si ma puteam juca.


Joc cu cerculete si apa. Era atat de enervant pana reuseai sa introduci cerculetul ala unde trebuie, dar te tinea ocupat si iti testa rabdarea. Nu stiu daca are vreun alt nume, daca da, sa mi-l spuneti si mie ca eu am uitat!





Plastilina. Tin minte ca si la scoala ne punea sa facem fel si fel de lucruri din plastelina, cred ca la materia Lucru manual. Inainte se tesea pe razboi, noi ne jucam cu plastelina. 




Tot in vremea copilariei meie, nu aveam vreo platforma de socializare pentru a ne face noi prieteni sau pentru a-i cunoaste mai bine, insa aveam Oracol. Practic, era un caiet in care fiecare isi trecea cateva intrebari, apoi il dadea colegilor din scoala sau prietenilor sa scrie in el si sa raspunda intrebarilor puse de tine. Un fel de facebook, numai ca asteptai ceva mai mult sa primesti raspunsurile si aveai asa o emotie in stomac atunci cand il primeai, fiindca de-abia asteptai sa vezi ce s-a scris in el.





Papusile Sindy. Asta pentru ca pe vremea mea, papusile Barbie erau ceva mai scumpe, dar stiu ca mergeam la o vecina din bloc si ma jucam impreuna cu papusile ei Barbie, pentru care avea si casa si haine de schimb, accesorii, practic tot ce tinea de coletia Barbie.




Inainte de Xbox sau PS4 exista ceva ce se numea casete de jocuri pe care le bagai in consola TV si te jucai. Cine isi mai aminteste de ele?




Voi cu ce va jucati cand erati mici si care credeti ca sunt diferentele acum? Va este dor de ceva anume? 

Eu ce pot sa spun este ca am amintiri frumoase, insa sunt total de acord si cu dezvoltarea tehnologiei si cu faptul ca trebuie sa fii la curent cu tot ce e nou.

Va imbratisez de la distanta!

Pe mine ma mai gasiti si pe:




decathlon.ro drmax.ro/ carturesti.ro

Comentarii

  1. Doamne, ce amintiri faine mi-au venit acum după ce am citit articolul tau. E superb. M-am jucat cu tot ce zici aici cred. Mario, Bomberman, Mortal Kombat, pe Tetris ne bateam toți din familie. 😂

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am avut o copilarie frumoase <3. Ma bucur ca ti-am trezit amintirile astea. Te pup!

      Ștergere
  2. Pe toate le iubeam! Mi-ai stârnit niște amintiri atât de frumoase :D

    RăspundețiȘtergere
  3. Maaaama, in ce bula de amintiri m-ai bagat! Tetris a avut si eu, si joculetul cu apa. Ulterior mi-a adus Mosul un bebelus, eu am numit-o Soledad, pe care am luat-o cu mine in toate calatoriile in Europa. Ulterior am primit o masina de scris de jucarie, vai ce-mi mai placea. Cred ca de acolo a pornit, de fapt, toata pasiunea. Si bineinteles, o casa de marcat, pe care foloseam banii de la Monopoly. Dar deja aveam vreo 6-7 ani, deci intrasem in anii 2000

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pffuu, mi-ar fi placut si mie o masina de scris! :))))) Dar tot zic ca imi iau una. Te puup!

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum a fost la munte când am plecat pentru prima dată singură?

  Fiecare om trece prin diverse perioade în viață și deciziile pe care le ia nu se explică neapărat pe moment, însă ceva mai târziu vor fi înțelese. Așa cred că m-am trezit și eu, după ce am fost într-o mică excursie cu una din prietenele mele, că mi-aș dori să plec efectiv singură. Eu, în mașină cu muzica pe care vreau eu s-o ascult, la drum doar cu bagajele mele în portbagaj și cu gândurile mele. Inițial m-a speriat puțin ideea asta, ce o să fac eu atât timp?! Apoi, gandindu-mă că Raluca, bff-ul din grădiniță, a plecat și în altă ȚARĂ singură, eu n-am motive să mă fâstâcesc atât și să îmi văd de excursia mea. Nu sunt singura și nici ultima fată care pleacă singură undeva și tot citeam fel și fel de articole și mă gândeam cum au curaj. Eu am plecat singură, momentan, doar aici la noi, dar mă gândesc, după toată pandemia și nebunia asta care nu știu cât va mai dura, să încerc să plec și mai departe de România. Bun, ceea ce urmează să vă spun probabil ați mai citit și v-au mai...

32 de momente: versuri devinaesteiza.eu

Nu v-am mintit, am zis ca o sa pun ce mai scriu eu, greu se pot numi poezii, sunt cateva cuvinte aruncate pe unele piese pe care le mai ascult, instrumentale care apar de nicaieri sau pur si simplu ganduri aruncate impreuna. De ziua mea am scris asta: Si cand nu mai poti Mai poti putin Dar te-ai saturat sa auzi ca tu contra valurilor inoti Inima-ti pompeaza, sufletul alearga si gandul iti viseaza Renunta se aude, lupta iti este la indemana Cand vrei sa fugi, vrei sa auzi: "Ce mi-ar placea sa ramana." Si te sperii si te inchizi si sentimtele te tin de mana. 32 de ganduri, 32 de sentimente, 32 de ierni si toate incotro s-o iei? Si asa inveti. Inveti sa dansezi, inveti sa iti permiti sa inoti cu valul Inveti sa visezi, chiar daca toti vor doar sa fii prezent Inveti sa zburzi, indiferent ce simti. Inveti sa simti si sa nu te mint. 32.

Aduc blog-ul la viata cu rime scrise de mine: Avem timp

In urma cu muuulti ani am pornit la drum cu acest blog si pe atunci obisnuiam sa scriu si cateva poezioare, daca le pot numi asa. Pe langa tot ceea ce aberam pe aici, imi mai permiteam sa dau drumul imaginatiei si puneam pe "foaie" cateva versuri care sa rimeze, speram eu. Nu am mai scris de mult in acel stil, stilul pe care il puteti citi aici , asa ca, am zis ca poate e timpul sa reiau aceasta pasiune. De obicei ma pun sa ascult cateva piese si ma opresc la una care ma inspira si scriu pe acel ritm. Nu stiu cat de bine sau rau imi iese, dar ceva tot iese.  Poate ca la urmatoarele o sa va spun ce ma mai inspira, insa pana atunci, va las randurile de mai jos: Avem timp Pierduti printre cearsaful alb si rece intr-o vara care pare ca nu mai trece nu mai vreau sa plece. ne-atingem sufletele cu privirea mii de inimi care bat in acelasi timp mii se suflete care simt ce n-au simtit la timp si s-au pierdut in golul secundelor numit, dar eu atingerea ta o simt ca-ntrun vis si-atunci ...