Treceți la conținutul principal

The Blind Side: filmul care m-a făcut să plâng.



Dată fiind situația actuală, aș putea spune că sunt cumva în autoizolare. Mă protejez și îi protejez și pe ai mei.



Așa că, am fost destul de norocoasă, încât să am posibilitatea să lucrez de acasă și nu mai pierd timpul pe drum dus-întors, motiv pentru care am mai mult timp liber. Timpul ăsta liber mi-l petrec cum știu eu mai bine. Mai fac ceva mișcare prin casă, mă gândesc la subiecte noi pe blog, mă mai uit la un film sau pozez frumoasele accesorii pentru magazinul online Biju-Gift Shop.



Și că tot veni vorba de filme, vreau să mă îndemn să vă uitați la "The Blind Side". Este un film destul de vechi, apărut în 2009, însă, din păcate, eu l-am descoperit abia aseară.



Este vorba despre un jucător de fotbal american, Michael Oher, jucător despre care sincer nu auzisem până acum.



Filmul prezintă o bucățică mică din viața lui. Faptul că a crescut fără părinți aproape de el, mama lui fiind dependentă de droguri, iar tatăl era mai tot timpul în închisoare, era mutat de la o casa de copii la alta sau de la un asistent social la altul.



Până când, într-un final, a apărut familia Tuohy în viața lui și a urmat o cu totul altă direcție. L-au primit în familia lor, că fiind unul din copii, l-au adoptat, atunci când avea cea mai mare nevoie. Michael se plimba cu o pungă în care avea toate hainele lui: un tricou, pe care și-l schimba.



Așa cum menționam, filmul este inspirat dintr-o poveste reală și m-am documentat puțin și am căutat ceva interviuri, să văd cum au stat lucrurile. O să vă las link-urile și sunt curioasă daca ați văzut filmul, cum vi s-a părut?

P.S. Ma gasiti si pe facebook sau instagram.

Interviu 1
Interviu 2
Interviu 3
Interviu 4

Hugs!






elefant.ro

melimeloparis.ro

vivre.ro

Comentarii

  1. Nu am văzut acest film, dar cu siguranță o să îl vizionez cât de curând :) l-am pus pe listă.

    RăspundețiȘtergere
  2. Da, și eu am văzut filmul. În schimb l-am văzut mai demult. Totuși, îmi amintesc că m-a impresionat mult. M-a făcut să văd lumea cu ochi mai buni și să cred în oameni din nou. În plus, mie îmi place mult și cum joacă Sandra Bullock. :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Nici eu nu știam filmul, dar nu mă mir,deoarece la foarte puține filme m-am uitat în ultimii ani. De curând, am prins iar gustul și uneori îmi fac timp pentru un film. Îl trec și pe aceste listă, deoarece îmi place mult actrița, iar din trailer pare mininat.

    RăspundețiȘtergere
  4. Si eu il am pe lista de mai mult timp :) poate fac un efort sa-l urmaresc maine si revin cu pareri.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Oralul sau Competenţe lingvistice

După o scurtă pauză de blogăreală, revin în forţă pentru a vă mai stresa puţin cu unele din păţaniile mele. Ca orice elev care se află în perioada examenelor de BAC, astăzi m-am prezentat şi eu frumuşel la proba de ORAL-Limba şi literatura Română. Evident, cum se întâmplă peste tot in România, orele nu au fost respectate, de altfel nici grupele iniţiale, dar mai avem până să vă povestesc despre exmaniarea competenţelor. Eu fiind programată la ora 15, în mintea mea mi-am organizat timpul în aşa fel încât să fiu prezentă la liceu măcar cu o oră înainte..dar GREŞIT..între timp sunt sunată de către un coleg pe la vro' 12: "VINO REPEDE,ACUM!!" . Bunnn, stai aşa că nu-i aşa, urăsc fazele de genul acesta. Mă îmbrac repede, sar într-un taxi, and LET'S GO, BABY!! Emoţiile de început nu prea au fost, decât gândul să ajung la timp, ştiind că punctualitatea nu este chiar punctul meu forte. Don' taximestrist, ca să mai scoată şi dânsul un ban cinstit, a ales drumul cel m...

Cum a fost la munte când am plecat pentru prima dată singură?

  Fiecare om trece prin diverse perioade în viață și deciziile pe care le ia nu se explică neapărat pe moment, însă ceva mai târziu vor fi înțelese. Așa cred că m-am trezit și eu, după ce am fost într-o mică excursie cu una din prietenele mele, că mi-aș dori să plec efectiv singură. Eu, în mașină cu muzica pe care vreau eu s-o ascult, la drum doar cu bagajele mele în portbagaj și cu gândurile mele. Inițial m-a speriat puțin ideea asta, ce o să fac eu atât timp?! Apoi, gandindu-mă că Raluca, bff-ul din grădiniță, a plecat și în altă ȚARĂ singură, eu n-am motive să mă fâstâcesc atât și să îmi văd de excursia mea. Nu sunt singura și nici ultima fată care pleacă singură undeva și tot citeam fel și fel de articole și mă gândeam cum au curaj. Eu am plecat singură, momentan, doar aici la noi, dar mă gândesc, după toată pandemia și nebunia asta care nu știu cât va mai dura, să încerc să plec și mai departe de România. Bun, ceea ce urmează să vă spun probabil ați mai citit și v-au mai...

Ce am cautat in Neptun si ce am gasit

Weekend-ul acesta a fost necesar sa merg la mare. Caldura, liberul de luni, toata lumea pe vibe de mare, asa ca, am hotarat sa fugim putin din Bucuresti. Nu, n-am fost in Vama , desi probabil la asta va asteptati, ci am fost in Neptun. Am stat la Hotel Miorita , cel pe care l-am si promovat in cadrul Spring SuperBlog 2019 si am ales asa deoarece aveam niste tichete de vacanta de cheltuit, care expira la sfarsitul lunii iunie si din fericire, prin Litoralul Romanesc le-au acceptat, chiar daca aceste au fost pe numele tatalui meu. M-am bucurat sa vad ca lucrurile se misca, cu putina vointa si nu pierd aproape 1500 de lei. Despre Hotel Miorita: Am avut o impresie foarte draguta, tinand cont ca tocmai scrisesem despre el, chiar eram curioasa in ce conditii se prezinta. Receptia are un aer meditaranean, cu niste palarioare care decoreaza incaperea, iar camera dubla de 3* superioara, arata chiar decent. Adica patul destul de mare si confortabil, un frigider micut, dulap, ma...