Am mers prin parc, in Cismigiu unde am impartit pe acolo persoanelor care se plimbau, le-am povestit pe scurt cand deschidem si despre ce este vorba, oamenii foarte incantati luau pliantul si zambeau. Intr-adevar, erau unii foarte prinsi in a sta pe banca si a nu vorbi intre ei, incat asta ii faceau sa refuze pliantul, insa am putut sa inteleg, poate ca nu erau de acord cu forma aceasta de promovare.
Dupa ce ne-am deplasat din parc si am zis sa stam intr-un singur loc, adica la metrou - la Universitate, iar ca mentiune, asta se intampla sambata, cand lumea ar fi trebuit sa fie linistita, zen si pe modul plimbare, m-a surprins cate refuzuri am putut sa luam. Adica pur si simplu noi eram acolo super zambareti si prietenosi, iar ei ieseau de la metrou deja pe modul negativ si auzeam numai "NU!".
Oameni buni, cand refuzati, macar sa o faceti cu zambetul pe buze. Va ingreunati viata degeaba cu stres si negativism. Puteti sa fiti inconjurati de lucruri bune si de atitudine pozitiva, daca lucrati putin in sensul asta.
Nu judec si nu m-a deranjat faptul ca nu luau pliantele, dar am observat cat de grabita, trista sau nervoasa este, cateodata, lumea din jurul meu. Apoi ne plangem ca trece timpul pe langa noi, mult prea repede. D-aia, pentru ca nu ne linistim pentru 2 secunde si nu privim in jurul nostru.
Despre cafenea pot sa va zic unde se afla: pe Kogalniceanu, nr 16 - Bucuresti. Se numese Magazin de Cafea - MaCa si puteti sa treceti pe acolo de luni pana sambata!
Hugs!
Da, nici eu nu inteleg de ce oamenii sunt atat de ursuzi. Cand mi se intinde un pliant, nu numai ca-l primesc, dar mai spun si multumesc. Ma doare sufletul pentru oamenii care stau in frig, pe canicula, vant, ploaie si incearca sa castige un ban cinstit. Mult succes!
RăspundețiȘtergereMultumeeesc, Jo! Si foarte frumoasa atitudinea ta!
Ștergere