Treceți la conținutul principal

Sunt fericită! 11 ani de blog și cafea!






  
 Ei bine, pe 3 mai 2019, adică ieri, am împlinit 11 ani. Nu eu, ci blogul meu. Sunt uimită cum nu am renunțat de tot până acum și cum în ultimul timp m-am mobilizat să scriu din ce în ce mai des. Ba, chiar mai mult de atât, anul acesta am participat la SuperBlog Spring 2019.  
  
 Despre asta vreau să vă vorbesc. 
  
 Pentru mine a fost o experiență foarte tare, la modul că mi-am luat laptopul până și în vacanță, pentru că știam că o să am deadline și voiam să scriu neapărat. Inițial am zis că voi scrie pentru toate probele, însă ceva s-a întâmplat pe drum și nu am mai ținut pasul, însă am zis că o să continui să scriu acolo unde mă voi simți inspirată și asta am și făcut. Sinceră să fiu, nu am crezut niciodată că voi fi genul de persoană care își ia laptopul în concediu, pentru că are de scris un articol și asta pentru că până acum vreo 2 ani nici nu aveam laptop, scriam de pe un P.C. din ăla cu unitate și apoi că nu am crezut că mă voi înscrie vreodată la o competiție. Nu știi niciodată unde te duce viață și asta e frumusețea. 
  
 Și acum... marea surpriză! 
  
 Pe lângă faptul că pe măsură ce scriam, așteptam cu sufletul la gură să văd ce notă am luat, parcă dădeam de fiecare dată examenul de Bacalaureat, unde mai pui că am și câștigat?!?? 
  
 Am câștigat cel mai tare espressor, după ce am scris pentru sponsorul magnet.ro. Notele s-au acordat destul de târziu, țin minte că în seara aia tocmai ieșisem cu colegii de la serviciu prin oraș, am ajuns acasă în jur de ora 11.30 P.M., până am făcut un dus se făcuse ora 12 și înainte să adorm, am intrat și eu puțin pe facebook. Nu uitasem că trebuie să se jurizeze articolul, dar am zis că o să văd de dimineață notele. Uimirea mea a fost când îmi tot vedea numele menționat în notificări și nu înțelegeam de ce. Când am intrat să citesc, m-am ridicat din pat și țopăiam în mijlocul camerei, de una singură (repet, era după 12 seară) și nu știam cui să povestesc dintre prieteni, că mai toți dormeau :))). 
  
  
 Am fost tare fericită! 
  
 După 11 ani de blog, am reușit să câștig ceva și chiar să îmi citească lumea articolele. Pentru mine asta a contat cel mai mult, faptul că am cititori și că știu că pot să continui. 
  
 La cât mai mulți ani de blog să am! :)) 
  
 Mai jos o să vă las cum arată espressorul și cafeaua făcută la el. 
  
 P.S. Mulțumesc magnet.ro! 
  
 Hugs! 


Comentarii

  1. Bravo, Izabella! Ma bucur mult ca ai câștigat exact la proba care te reprezintă cel mai mult. Asta spune ca ești pasionată. Felicitări pentru anii împliniți în blogging. Sunt foarte multi, daca ma intrebi pe mine. Te pup

    RăspundețiȘtergere
  2. Sunt super mandra de tine, Izabella!!!!! Sa nu te mai gandesti sa te lasi de blogging. No matter what... e clar ca ai bloggingul in ADN :) . Pe langa cafea <3

    RăspundețiȘtergere
  3. Felicitări, Izabella! Atât pentru blog, cât și pentru premiu! Să te bucuri de ambele :)

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum a fost la munte când am plecat pentru prima dată singură?

  Fiecare om trece prin diverse perioade în viață și deciziile pe care le ia nu se explică neapărat pe moment, însă ceva mai târziu vor fi înțelese. Așa cred că m-am trezit și eu, după ce am fost într-o mică excursie cu una din prietenele mele, că mi-aș dori să plec efectiv singură. Eu, în mașină cu muzica pe care vreau eu s-o ascult, la drum doar cu bagajele mele în portbagaj și cu gândurile mele. Inițial m-a speriat puțin ideea asta, ce o să fac eu atât timp?! Apoi, gandindu-mă că Raluca, bff-ul din grădiniță, a plecat și în altă ȚARĂ singură, eu n-am motive să mă fâstâcesc atât și să îmi văd de excursia mea. Nu sunt singura și nici ultima fată care pleacă singură undeva și tot citeam fel și fel de articole și mă gândeam cum au curaj. Eu am plecat singură, momentan, doar aici la noi, dar mă gândesc, după toată pandemia și nebunia asta care nu știu cât va mai dura, să încerc să plec și mai departe de România. Bun, ceea ce urmează să vă spun probabil ați mai citit și v-au mai...

32 de momente: versuri devinaesteiza.eu

Nu v-am mintit, am zis ca o sa pun ce mai scriu eu, greu se pot numi poezii, sunt cateva cuvinte aruncate pe unele piese pe care le mai ascult, instrumentale care apar de nicaieri sau pur si simplu ganduri aruncate impreuna. De ziua mea am scris asta: Si cand nu mai poti Mai poti putin Dar te-ai saturat sa auzi ca tu contra valurilor inoti Inima-ti pompeaza, sufletul alearga si gandul iti viseaza Renunta se aude, lupta iti este la indemana Cand vrei sa fugi, vrei sa auzi: "Ce mi-ar placea sa ramana." Si te sperii si te inchizi si sentimtele te tin de mana. 32 de ganduri, 32 de sentimente, 32 de ierni si toate incotro s-o iei? Si asa inveti. Inveti sa dansezi, inveti sa iti permiti sa inoti cu valul Inveti sa visezi, chiar daca toti vor doar sa fii prezent Inveti sa zburzi, indiferent ce simti. Inveti sa simti si sa nu te mint. 32.

Aduc blog-ul la viata cu rime scrise de mine: Avem timp

In urma cu muuulti ani am pornit la drum cu acest blog si pe atunci obisnuiam sa scriu si cateva poezioare, daca le pot numi asa. Pe langa tot ceea ce aberam pe aici, imi mai permiteam sa dau drumul imaginatiei si puneam pe "foaie" cateva versuri care sa rimeze, speram eu. Nu am mai scris de mult in acel stil, stilul pe care il puteti citi aici , asa ca, am zis ca poate e timpul sa reiau aceasta pasiune. De obicei ma pun sa ascult cateva piese si ma opresc la una care ma inspira si scriu pe acel ritm. Nu stiu cat de bine sau rau imi iese, dar ceva tot iese.  Poate ca la urmatoarele o sa va spun ce ma mai inspira, insa pana atunci, va las randurile de mai jos: Avem timp Pierduti printre cearsaful alb si rece intr-o vara care pare ca nu mai trece nu mai vreau sa plece. ne-atingem sufletele cu privirea mii de inimi care bat in acelasi timp mii se suflete care simt ce n-au simtit la timp si s-au pierdut in golul secundelor numit, dar eu atingerea ta o simt ca-ntrun vis si-atunci ...