Treceți la conținutul principal

Sunt fericită! 11 ani de blog și cafea!






  
 Ei bine, pe 3 mai 2019, adică ieri, am împlinit 11 ani. Nu eu, ci blogul meu. Sunt uimită cum nu am renunțat de tot până acum și cum în ultimul timp m-am mobilizat să scriu din ce în ce mai des. Ba, chiar mai mult de atât, anul acesta am participat la SuperBlog Spring 2019.  
  
 Despre asta vreau să vă vorbesc. 
  
 Pentru mine a fost o experiență foarte tare, la modul că mi-am luat laptopul până și în vacanță, pentru că știam că o să am deadline și voiam să scriu neapărat. Inițial am zis că voi scrie pentru toate probele, însă ceva s-a întâmplat pe drum și nu am mai ținut pasul, însă am zis că o să continui să scriu acolo unde mă voi simți inspirată și asta am și făcut. Sinceră să fiu, nu am crezut niciodată că voi fi genul de persoană care își ia laptopul în concediu, pentru că are de scris un articol și asta pentru că până acum vreo 2 ani nici nu aveam laptop, scriam de pe un P.C. din ăla cu unitate și apoi că nu am crezut că mă voi înscrie vreodată la o competiție. Nu știi niciodată unde te duce viață și asta e frumusețea. 
  
 Și acum... marea surpriză! 
  
 Pe lângă faptul că pe măsură ce scriam, așteptam cu sufletul la gură să văd ce notă am luat, parcă dădeam de fiecare dată examenul de Bacalaureat, unde mai pui că am și câștigat?!?? 
  
 Am câștigat cel mai tare espressor, după ce am scris pentru sponsorul magnet.ro. Notele s-au acordat destul de târziu, țin minte că în seara aia tocmai ieșisem cu colegii de la serviciu prin oraș, am ajuns acasă în jur de ora 11.30 P.M., până am făcut un dus se făcuse ora 12 și înainte să adorm, am intrat și eu puțin pe facebook. Nu uitasem că trebuie să se jurizeze articolul, dar am zis că o să văd de dimineață notele. Uimirea mea a fost când îmi tot vedea numele menționat în notificări și nu înțelegeam de ce. Când am intrat să citesc, m-am ridicat din pat și țopăiam în mijlocul camerei, de una singură (repet, era după 12 seară) și nu știam cui să povestesc dintre prieteni, că mai toți dormeau :))). 
  
  
 Am fost tare fericită! 
  
 După 11 ani de blog, am reușit să câștig ceva și chiar să îmi citească lumea articolele. Pentru mine asta a contat cel mai mult, faptul că am cititori și că știu că pot să continui. 
  
 La cât mai mulți ani de blog să am! :)) 
  
 Mai jos o să vă las cum arată espressorul și cafeaua făcută la el. 
  
 P.S. Mulțumesc magnet.ro! 
  
 Hugs! 


Comentarii

  1. Bravo, Izabella! Ma bucur mult ca ai câștigat exact la proba care te reprezintă cel mai mult. Asta spune ca ești pasionată. Felicitări pentru anii împliniți în blogging. Sunt foarte multi, daca ma intrebi pe mine. Te pup

    RăspundețiȘtergere
  2. Sunt super mandra de tine, Izabella!!!!! Sa nu te mai gandesti sa te lasi de blogging. No matter what... e clar ca ai bloggingul in ADN :) . Pe langa cafea <3

    RăspundețiȘtergere
  3. Felicitări, Izabella! Atât pentru blog, cât și pentru premiu! Să te bucuri de ambele :)

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum mi-am găsit cazare cu vouchere de vacanță - Partea I

Știm cu toți cât de stresantă este viață în oraș, zi de zi la muncă, probleme de acasă, trafic infernal, etc etc. Asta pentru că, mulți dintre noi, tindem să vedem partea mai negativă a lucrurilor. Nu neg. Nu sunt 100% optimistă în fiecare zi, ca orice om, am și eu zile mai puțin optimiste, dar în sufletul meu, mereu sunt cu zâmbetul pe buze și știu că toate se vor rezolva, în bine, cumva!



 Una peste alta, îmi doresc ca părinții mei să se relaxeze și dacă tot au primit vouchere de vacanță, ei lucrând la stat, ar fi păcat să se irosească și să nu le folosim, iar pentru că și-au dorit să ieșim în familie, m-am pus pe căutat o variantă cât mai ok, cât să mulțumim pe toată lumea.

 Aș vrea să încep prin a vă spune că dacă vreți să vă planificați un concediu sau o fugă de un weekend și să achitați cu tichetele de vacanță, când începeți căutările, vă rog să va înarmați cu multă răbdare.



 În primă fază, am găsit un site, unde teoretic găseai toate cazările care acceptau tichete de vacanță, …

Din seria "Interviuri cu oameni faini", azi vorbim cu Oana - Blogtomedia.com

Anul acesta am decis să nu mai amân nimic și să investesc în ceea ce cred eu de cuviință că este mai bine. Vreau să investesc în oameni și în poveștile lor, vreau să mă conectez mai mult cu ei și să leg prietenii cât mai frumoase.



Pe lângă faptul că această pandemie ne face să ne punem super multe întrebări și parcă redescoperim esența vieții, eu întotdeauna am fost o persoană sociabilă, deschisă și mereu gata să cunosc oameni noi.



Motiv pentru care mă gândesc că pe blog-ul meu veți vedea cât mai multe interviuri. Interviuri cu persoane care ne vor dezvălui poveștilor lor de viață și vă vor inspira cu felul lor de a fi.



Astăzi vorbim cu Oana. Oana deține, așa cum spune ea, "copilașul ei online"Blogtomedia.com și mi-a răspuns la câteva întrebări.



Pentru a ne mai descreți puțin frunțile și pentru doza de un zâmbet meritată, vă invit să parcurgeți întrebările și răspunsurile ei sincere de mai jos.



Enjoy!


Devinaesteiza: Buna, Oana! Iți mulțumesc că ai acceptat să te cunoaștem ma…

Gânduri mai mult sau mai puţin..adânci.

Şi trec să-mi mai las puţin amprenta pe aici, chiar dacă probabil n-o să citească multa lume, dar măcar pentru "fanii" mei, să nu îi las cu gustul amar de dezamăgire din cauza faptului că nu am mai venit cu ceva nou şi mai ales creaţie proprie cam de multicel :)).






Zilele acestea cred că tocmai mi-a fost lansată o provocare, ea fiind următoarea: când îmi doresc ceva foarte mult să fac totul pentru a obtine(nu că nu aş face asta deja, dar simt că nu destul de mult). Desigur, acum o să spuneti ca totuşi ţine, în mare parte, de norocul cu care am fost inzestrată de când m-am născut, dar eu zic că totul ţine de noi, de cât de mult efort depunem pentru idealurile noastre şi cât de mult credem în ele, dar n-o să fiu ipocrită acum să spun că nu conteză deloc norocul ;). La fel ca un copil care îşi doreşte cu ardoare acea jucărie din vitrină, ce-i drept pe vremurile astea de criza veţi spune că e cam greu de obţinut, dar el plânge şi iar plânge, până când, de obicei, mama cedează, iar…