Treceți la conținutul principal

Pentru a fi bun câte motive sunt?



De când a intrat Dragnea la pușcărie parcă nu mai aud așa multe claxoane în jurul meu și parcă aud ciripitul păsărelelor mult mai bine. Glumesc. Claxoane încă sunt, dar mă concentrez mai mult pe păsărele. Că pan' la urmă, dacă nu ne facem noi viață mai frumoasă, atunci cine?
 
 
 
 Și-acum legat de asta, deși vă povesteam că sunt și eu șoferiță, în timpul săptămânii nu prea conduc, doar dacă este ceva super urgent. În rest, merg cu ce îmi este la îndemnă să ajung la destinație. Tare mi-e mirarea, că deși mobilizarea a fost atât de mare la vot și am fost într-un dans din ăsta de fratenizare, încă nu știm să ne comportăm în societate.
 
 
 
 Sau poate nu vrem? 
 
 
 
 Nu știu exact care este cauza, dar eu am pățit o chestie astăzi și aș vrea să va povestesc, că poate sunt eu absurdă.
 
 
 
 Stăteam frumușel în autobuz, nu era chiar așa aglomerat, căci am înțeles că au fost scutiți copii de la școală, odată cu pregătirile pentru venirea Papei, iar cum stăteam eu frumușel, în spatele meu încep să simt o sacoșă pe picioare. Am zis că, na, poate din greșeală, așa că, nu am spus nimic. Nu o mai simt, sunt eliberată. Mai stau câteva secunde, iar este pe picioarele mele, acum mă gândesc oare că nu o avea loc? M-am mutat puțin, gândindu-mă să îi las mai mult spațiu, iar după ce mă mișc puțin, din nou simt sacoșica. Nu-i nimic, mă întorc, mă uit la doamna respectivă și o întreb: "Coborâți la prima"?, la care dumneai: "Da...". Primul meu gând a fost că nu era mai ușor să mă întrebe ea pe mine dacă am vreo intenție să cobor la prima și să nu se mai chinuie cu punga aceea, să mă facă să mă mut eu, cumva forțată de împrejurări și puțin uimită? Nu era mai ușor să COMUNICE? 

 
 
 De aici m-am gândit că ar fi câțiva păși simpli spre o viață mai ușoară și mai fericită, conviețuind cu cei din jurul nostru. 
 
 
 
 1. Zâmbește! 
 
 
 
 Nu te costă nimic să zâmbești atunci când de fapt vrei să înjuri. Dacă înjuri îți consumi nervii aiurea, apoi vei genera alți nervi și va fi un circuit din care o să ies cu greu. Zâmbește când te duci la Mega Image, zâmbește când vezi un coleg/colegă și saluți de "Bună dimineață!", zâmbește pur și simplu.
 
 
 
 2. Mulțumește! 
 
 
 
 Atunci când îți ține cineva ușa, atunci când cineva îți face loc să cobori din autobuz, atunci când ți se oferă o informație și tot așa.
 
 
 
 3. Nu mai claxona o dată la 5 secunde. 
 
 
 
 Te-ai gândit că poate e deranjat nu doar pentru cel pe care îl claxonezi, ci și pentru alți inși din preajmă?
 
 
 
 4. Ajută. 
 
 
 
 Dacă vezi pe cineva cu bagaje, oferă-te să ajuți cu ele, dacă cineva se chinuie să ia ceva de pe raft și tu ajungi mai bine, oferă-te să întinzi puțin mâna, dacă deții o informație pe care cineva o caută chiar în acel moment, oferă informația! Este tot un ajutor.
 
 
 
 5. Fii pozitiv. 
 
 
 
 Nu știi câte lucruri bune poți atrage și cât de bine se vor simți persoanele de lângă tine.
 
 
 
 Acestea fiind spuse, mi-aș dori să văd o lume mai bună și mai relaxată, chiar dacă traficul e cum e, chiar dacă plouă sau e prea cald afară. Motive să fii supărat tot sunt, dar pentru a fi bun câte motive sunt?
 
 
 
 

Comentarii

  1. Cred că trebuie să fim buni, pur și simplu, și lumea în jurul nostru se va schimba. Observ, din pacate, ca de multe ori, sa fii bun, pur si simplu, unora li se pare greu. Nu stiu de ce.

    RăspundețiȘtergere
  2. Să fii bun cu toate ființele de pe această planetă te face cu adevarat un om bun. Când nu te consideri superior față de nimeni și nimic!

    RăspundețiȘtergere
  3. E adevărat, dar e mai ușor să fii rău, morocănos, burzuluit. Și multora le place să aleagă calea ușoară.

    RăspundețiȘtergere
  4. Sfaturile sunt foarte bune dar culmea nesimțirii a ajuns la cote alarmante, mai înalte ca un munte. Iar mijloacele de transport în comun au devenit locul în care se descarca destul de mult balast

    RăspundețiȘtergere
  5. Stiu cu totii teoria, dar nu le pasa, e greu de acceptat, dar le place sa faca rau.

    RăspundețiȘtergere
  6. Practica e o problemă. Oamenii sunt rai și de cât sa te ajute, mai bine se iau de tine. Experienta noua :))

    RăspundețiȘtergere
  7. Sunt reguli de bun simț. Care ar trebui să facă parte din noi în mod natural. Doar că unora parcă le place să fie răi, morocănoși etc. Doar viața însăși conspiră să le pună DOAR lor bețe-n roate, nu? 😊

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Uf, poate de-aia e si asa obosita lumea, caci e obositor sa fii rau.

      Ștergere
  8. Ce pățanie. Dar serios că la noi se întâmplă asta la ordinea zilei. Odată eram în Iași, mergeam cu autobuzul și am dat să cobor într-o statie. Crezi că oamenii au coborât normal și ceilalți ce trebuiau să urce i-au lasat sa faca asta? Nuuu, s-au bulucit toți la gura autobuzului mai mai să se calce în picioare. Iar eu, pentru ca am atras atenția unui nene sa-și aștepte frumos randul ca sa pot cobori și eu, m-am trezit cu o palma peste ceafă. Nimeni nu a zis si nici nu a facut nimic la acest incident si eu am tremurat apoi de soc multă vreme în ziua aia. Și sa mai rămâi în România. Eu nu am nimic cu țara, dar oamenii o transformă în ce-i mai rău.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Doamneeee, Oanaaa, patania ta o intrece pe a mea!

      Da, avem o tara frumoasa, oamenii o strica:))).

      Ștergere
  9. Serios! Nu am cum să nu mă oftic când văd nesimțire și mitocănie.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum mi-am găsit cazare cu vouchere de vacanță - Partea I

Știm cu toți cât de stresantă este viață în oraș, zi de zi la muncă, probleme de acasă, trafic infernal, etc etc. Asta pentru că, mulți dintre noi, tindem să vedem partea mai negativă a lucrurilor. Nu neg. Nu sunt 100% optimistă în fiecare zi, ca orice om, am și eu zile mai puțin optimiste, dar în sufletul meu, mereu sunt cu zâmbetul pe buze și știu că toate se vor rezolva, în bine, cumva!



 Una peste alta, îmi doresc ca părinții mei să se relaxeze și dacă tot au primit vouchere de vacanță, ei lucrând la stat, ar fi păcat să se irosească și să nu le folosim, iar pentru că și-au dorit să ieșim în familie, m-am pus pe căutat o variantă cât mai ok, cât să mulțumim pe toată lumea.

 Aș vrea să încep prin a vă spune că dacă vreți să vă planificați un concediu sau o fugă de un weekend și să achitați cu tichetele de vacanță, când începeți căutările, vă rog să va înarmați cu multă răbdare.



 În primă fază, am găsit un site, unde teoretic găseai toate cazările care acceptau tichete de vacanță, …

Cum mi-am găsit cazare cu vouchere de vacanță - Partea II

Am revenit cu peripețiile mele, care îmi fac viața mai frumoasă și cu care mă mândresc! :))

Îmi place ca-n fiecare zi să am câte o experiență de povestit sau poate de ținut minute pentru amintiri frumoase, mai puțin frumoase, palpitante sau cum sunt ele.

 Vă povesteam în articolul anterior, că am niște vouchere de vacanță, pe care aș vrea să le epuizez. Nu eu singură, ci împreună cu familia, să ieșim un weekend pe undeva, de preferat la munte, iar ocazia s-a nimerit numai bine, fiind și ziua de naștere a tatălui meu luna aceasta.


Ca un reminder, voucherele le-au primit ai mei, ei lucrând la stat. Eu sunt "corporatristă", de câteva luni, așa că mă bucur de beneficiile unei companii mari. Acum ele diferă de la firmă la firmă, așa c-o să enumăr bonurile de masă și asigurarea de sănătate. 

 Continuând aventura mea, vă ziceam că inițial am dat de o doamnă, doamna Mihaela, de la Pensiunea Mihaela, din Poiana Brașov, pe care o recomand cu mare drag. Puteam folosi voucherele de vacanță…

Experiența Cereal Crunch Cafe într-o zi de weekend

Să fim copii pentru inc-o zi!



 Pe premiza asta a fost experiența mea pe care am avut în acest weekend cu Roberta. De ceva timp am dat "nas în nas" cu o pagină de instagram numită Cereal Crunch. Se pare că m-am potrivit la gusturi culinare, să spun așa, cu ea, ne-am hotărât să mergem, după ce am avut mai multe tentative, dar nu am reușit să ne intersectăm programul.



 De poftă ce ne era, am zis că sâmbătă este ziua cea mare!



 Înainte de asta, am băgat și o oră și jumătate de sală, pentru că mă simțeam cumva vinovată de ceea ce va urma, dar mă simțeam și atât de bineeee și entuziasmată că voi mânca cele mai bune cereale!  Roberta nu mâncase mai nimic aproape toată ziua, pentru momentul mult așteptat, hihi! :D



 Ne-am întâlnit și am pornit la drum. Localul este amplasat destul de bine și poți ajunge ușor și cu mașina și cu transportul în comun sau pe jos, mai exact pe Bulevardul Națiunilor Unite. Eu inițial am crezut că de la Unrii, trebuie să merg spre Bibliotecă Națională, dar…