Treceți la conținutul principal

De ce merg la sală?



 Sunt o fată simplă cu nevoi simple.
 
 
 
 Somn, mâncare, cafea și sală. Bine, recunosc, poate am mai multe, însă am zis așa în linii mari. Până de curând eram super complexată și țelul meu era să devin o slăbănoagă, crezând că asta este cheia succesului în viață.
 
 
 
 Total greșit. 
 
 
 
 Mi-am dat seamă că, de fapt, cheia succesului în viață este să fi împăcat cu tine și să te accepți așa cum ești cu corpul și psihicul tău, atunci chiar vei putea să muți munții. Încă lucrez să fiu 100% în concordanță cu mine, fiindcă deși spun că am realizat care este idee de bază, nu pot să mă laud că este aplicată în fiecare zi.
 
 
 
 Ce făceam eu înainte să descopăr mersul la sală, a fost să țin nu știu câte diete, vă mai povesteam și în articolele anterioare, prin care întradevăr slăbeam, dar apoi puneam la loc. Ce-i drept, nici conformația mea nu-mi permite, zic eu, să fiu 90-60-90, lucru pe care mi l-a confirmat și instructorul de la sală. 
 
 
 
 Am renunțat la toate acele diete, iar acum încerc să îmi urmăresc caloriile (o altă nebunie de-a mea) și să merg de cel puțin 3 ori pe săptămână la sală.
 
 
 
 De ce merg la sală? 
 
 
 
 Trebuie să aveți în vedere faptul că dacă vreți să slăbiți, așa cum spun toți instructorii și nutriționiști, că este vorba în mare parte de alimentație și apoi de mișcare.
 
 
 
 Eu mi-am găsit răspunsul. 
 
 
 
 Fac efort și merg la sală pentru a mă relaxa. Deși poate sună ciudat, că atunci când "tragi de fiare" te obosești, însă pentru mine este o relaxare și o evadare din cotidian. Timp de o oră sau o oră și jumătate mă deconectez total și nu mă mai gândesc la nimic, ci mă concentrez la exercițiile pe care le fac, să le execut cât mai corect. Momentan nu îmi permit să îmi iau și antrenor care să mă urmărească pe tot parcursul antrenamentului, însă am reținut ce trebuie să fac de la un alt antrenor care m-a ajutat în trecut. Pe lângă asta, încerc să mănânc sănătos și să fiu împăcată cu mine, cu corpul meu și cu ceea ce sunt.
 
 
 
 Aceasta este pasiunea mea, pasiune care mă ajută să mă destind, să am un alt tonus și să zâmbesc mai mult! 
  
  
  
 A ta care este? Ce faci ca să te menții sănătos? 
  
 
 
 Hugs!

P.S.  Ascultați piesa asta!

Comentarii

  1. Izabella, te respect pentru asta și pentru tot ce faci. Chiar ai dreptate cu acceptarea de sine. Și eu îmi tot doream să mai slăbesc, dar mi-am dat seama că ce am eu nevoie de fapt este să mă tonifiez. Așa că de la vreme mi-am mai instalat o aplicație în telefon cu exerciții pt picioare și posterior, zona asta fiind țintita de mine. Și îmi place sa merg și la tenis cu soțul, dar doar de relaxare. Și îmi place de mor! Te pup și keep on being optimistic! 😍👏💪

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ce tare ca mergeti la tenis!! Si eu mi-am dorit sa invat cand eram mica. Te pup!

      Ștergere
  2. Mie nu mi place deloc sa merg la sala deși mi se pare interesanta ideea ta ca obosindu te la sala, te relaxezi de fapt. Și îmi place noua piesa Spike, super!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Oana, la inceput si mie mi-era asa, tarsa, sa zic sa merg, apoi usor-usor m-am obisnuit si a devenit o rutina. O rutina relaxanta.

      Ștergere
  3. Perfect de acord cu tine!!! Mă umplu de energie, mă detașez, râd, socializez și tonifiez.��

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum mi-am găsit cazare cu vouchere de vacanță - Partea I

Știm cu toți cât de stresantă este viață în oraș, zi de zi la muncă, probleme de acasă, trafic infernal, etc etc. Asta pentru că, mulți dintre noi, tindem să vedem partea mai negativă a lucrurilor. Nu neg. Nu sunt 100% optimistă în fiecare zi, ca orice om, am și eu zile mai puțin optimiste, dar în sufletul meu, mereu sunt cu zâmbetul pe buze și știu că toate se vor rezolva, în bine, cumva!



 Una peste alta, îmi doresc ca părinții mei să se relaxeze și dacă tot au primit vouchere de vacanță, ei lucrând la stat, ar fi păcat să se irosească și să nu le folosim, iar pentru că și-au dorit să ieșim în familie, m-am pus pe căutat o variantă cât mai ok, cât să mulțumim pe toată lumea.

 Aș vrea să încep prin a vă spune că dacă vreți să vă planificați un concediu sau o fugă de un weekend și să achitați cu tichetele de vacanță, când începeți căutările, vă rog să va înarmați cu multă răbdare.



 În primă fază, am găsit un site, unde teoretic găseai toate cazările care acceptau tichete de vacanță, …

Dramă vieții: ea îl place, el (ghici ce) nu!

De ceva timp nu am mai făcut nici un articol despre relații, sentimente și xoxo-uri de genul acesta. Scriu după cum simt și subiectele îmi vin fie pe moment, fie îmi trece vreo idee în cap, uit s-o notez și îmi mai aduc aminte destul de târziu despre ce am vrut să scriu, între timp deja epuizând o altă temă.



 Acum, de curând, mă tot roade ceva.



 Mai știți cum scriam prin 2015 cum fiecare avem nevoi diferite? Probabil că nu, dar uitați aici articolul. 

 În urmă cu câteva zile, purtam o discuție cu cineva, o fată, care se plângea că nu își găsește și ea un băiat de treabă. În primul rând: nu mai căuta - o să vina, când o să vină, când va fi momentul să întâlnești pe cineva, va fi de la sine, iar în al doilea rând: nu poți să știi niciodată din prima dacă este "de treabă sau nu". Acordă timp.



Ceea ce m-a șocat pe mine cel mai tare, a fost când mi-a zis că este deja cu cineva și că este îndrăgostită nebunește de el, sunt împreună de 3 luni, însă nu este deloc fericită. CE?!?!! A…

Fă-ți un bine: zâmbește!

Știi că ai unele zile, perioade, săptămâni, poate chiar luni când nu ai chef de nimic?



 Ei bine, cred că am trecut prin așa ceva, drept dovadă  sâmbăta trecută am stat pur și simplu toată ziua în pat și m-am uitat la seriale. Friends & Mom, ambele geniale! Dacă le-ați văzut, să-mi spuneți părerea, iar dacă nu, o să revin cu detalii.



 Una peste alta, poate că ai nevoie sau nu, de acele zile în viața ta, cert e că uneori nu am chef nici să scriu, așa că, pentru asta vă rog să mă iertați!



 Vreau să mă țin de planul meu de a-mi scoate pasiunea la suprafață cât mai des posibil și fac progrese, din punctul meu de vedere, ținând cont de faptul că am avut întreruperi și de luni de zile. 



 Ce am învățat eu din toată experiența cu zilele fără chef? Este că trebuie să te bucuri de orice moment, să știi să le iei pe toate ca atare și să încerci să nu te lamentezi, ci să-ți ții psihicul sănătos. Ca să nu mai vorbim de fizic. Acela vine la pachet cu organismul, care este atât de deștept, încâ…