Treceți la conținutul principal

Dramă vieții: ea îl place, el (ghici ce) nu!



De ceva timp nu am mai făcut nici un articol despre relații, sentimente și xoxo-uri de genul acesta. Scriu după cum simt și subiectele îmi vin fie pe moment, fie îmi trece vreo idee în cap, uit s-o notez și îmi mai aduc aminte destul de târziu despre ce am vrut să scriu, între timp deja epuizând o altă temă.
 
 
 
 Acum, de curând, mă tot roade ceva.
 
 
 
 Mai știți cum scriam prin 2015 cum fiecare avem nevoi diferite? Probabil că nu, dar uitați aici articolul. 

 În urmă cu câteva zile, purtam o discuție cu cineva, o fată, care se plângea că nu își găsește și ea un băiat de treabă. În primul rând: nu mai căuta - o să vina, când o să vină, când va fi momentul să întâlnești pe cineva, va fi de la sine, iar în al doilea rând: nu poți să știi niciodată din prima dacă este "de treabă sau nu". Acordă timp.



 Ceea ce m-a șocat pe mine cel mai tare, a fost când mi-a zis că este deja cu cineva și că este îndrăgostită nebunește de el, sunt împreună de 3 luni, însă nu este deloc fericită. CE?!?!! Aici a fost șocul meu: cum ești îndrăgostită, dar nu ești fericită???!! Apoi a venit și explicația (mai mult sau mai puțin logică, acum fiecare cu părerea lui/ei): a zis că ea simte că au multe lucruri în comun și că îl place foarte mult, din clipa în care l-a văzut, însă el nu dorește să comunice cu ea foarte mult, ea îi scrie și îi da cu "seen" , apoi îi mai răspunde peste 2-3 ore, fiindcă el e la muncă și este foarte focusat pe ceea ce face, iar pe ea o deranjează. În capul meu era -DE CE!?!?!? -, doar pentru că el își dorește să facă treabă bună la serviciu și rămâne concentrat? Pe lângă faptul că nu prea comunică, nici nu este dornic să petreacă timp împreună, iar din relatările ei, acum nu știu care este varianta lui, îi propunea să meargă împreună undeva la munte, să petreacă romantic, sau să iasă undeva, iar el refuza orice propunere, pe motiv că nu își poate permite o escapadă romantică. Fata este în continuare dezamăgită.

 Acum, eu câteodată când gândesc ceva, îmi este greu să mă abțin și o întreb: "De ce mai stai cu el?", iar fata îmi răspunde la fel: "Sunt foarte îndrăgostită de el și mie îmi place să mă îndrăgostesc nebunește". Bun, pot să înțeleg, până la un anumit nivel, însă, atunci când primești atâtea refuzuri, iar tu în continuare de agăți de nu știu ce speranță și tot spui că esti nefericită, acela este nivelul pe care nu pot să-l mai înțeleg.
 
 
 
 A fost făcut și un film bun pe tema asta: -He's just not that into you -. Din filmul asta o să învățați că dacă este să fie, băiatul te va căuta, te va bagă în seamă, iar atunci când nu vei fi pe aceeași lungime de undă cu el, vei simți, chiar dacă nu-ți dorești asta, dar vei simți. Atunci e cazul să te retragi frumos din "cursă" și să rămâi totuși cu zâmbetul pe buze, să vă lăsați loc de alte momente frumoase.
 
 Orice bărbat își dorește fericire, la fel ca orice femeie. Pentru ei probabil că este mult mai ușor, cred, aici bărbații mă pot contrazice sau nu, însă femeile-s complexe și câteodată nu știu ce vor. De exemplu eu pot să stau și 10 minute să îmi dau seamă ce fel de ciocolată neagră vreau: cu zmeură, cu afine, cu espresso, aaaaaaaaaa, nu știu?!?!? Pe când bărbații: văd prima ciocolată, e neagră, da, bun, o iau! Așa că, nu vor ca lucrurile să fie complicate, e ușor: fie te plac, fie nu. Atunci când nu te plac, probabil să după 2 ieșiri nu te vor mai căuta, așa că, da, ai înțeles bine mesajul. E timpul să pui  The End și nu To be continued. 
 
 
 
 Ușurați-vă viață și fiți fericiți! 
 
 
 
 Voi ați trecut prin drame de genul acesta? Cum ați depășit momentul?

Comentarii

  1. E cam ciudata situatia prietenei tale. Daca el se comporta asa, clar ca nu au un viitor prea stralucit impreuna. Si nu mai are rost sa se agate de el. Zic eu! Cum zici si tu de altfel.
    Pot spune ca am trecut printr-un astfel de impas. Eram la inceput, era totul bine. Faceam multe lucruri impreuna, ca mai apoi sa se intample brusc ceva si sa nu imi mai raspunda. Nu mai dadea semne sa ne vedem. Si cand l-am confruntat ca sa vad care este treaba si ce a patit, a zis ca nu il pot intelege. Omule, dar nici macar nu mi-ai zis ce ai pe suflet!!! Cum sa imi pot da seama care e treaba? Si am mai tras asa ceva timp de el. Dar cand am vazut ca nu si nu, i-am zis pa. A fost cam greu pentru ca tineam la el mult. Dar pe de alta parte, m-am simtit atat de bine sa pot face asta. Pur si simplu nu a fost sa fie. :P

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cand nu e sa fie, trebuie sa let it go si cam asta e, nu ai ce sa faci.

      Hugs!

      Ștergere
  2. Pare destul de evident ca el nu o vrea. Dar nu inteleg de ce nu pune el stop relatiei, daca oricum nu vrea sa fie cu ea.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Presupun ca pentru unii baieti, barbati, e convenabil sa mai iesi din cand in cand cu o fata, asa ca, de ce ar zice el "pa"? :P

      Ștergere
  3. Imi amintesc ca am avut un prieten in liceu, imi era asa de drag, dar el nu avea deloc ochi pentru mine.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum mi-am găsit cazare cu vouchere de vacanță - Partea I

Știm cu toți cât de stresantă este viață în oraș, zi de zi la muncă, probleme de acasă, trafic infernal, etc etc. Asta pentru că, mulți dintre noi, tindem să vedem partea mai negativă a lucrurilor. Nu neg. Nu sunt 100% optimistă în fiecare zi, ca orice om, am și eu zile mai puțin optimiste, dar în sufletul meu, mereu sunt cu zâmbetul pe buze și știu că toate se vor rezolva, în bine, cumva!



 Una peste alta, îmi doresc ca părinții mei să se relaxeze și dacă tot au primit vouchere de vacanță, ei lucrând la stat, ar fi păcat să se irosească și să nu le folosim, iar pentru că și-au dorit să ieșim în familie, m-am pus pe căutat o variantă cât mai ok, cât să mulțumim pe toată lumea.

 Aș vrea să încep prin a vă spune că dacă vreți să vă planificați un concediu sau o fugă de un weekend și să achitați cu tichetele de vacanță, când începeți căutările, vă rog să va înarmați cu multă răbdare.



 În primă fază, am găsit un site, unde teoretic găseai toate cazările care acceptau tichete de vacanță, …

Cum mi-am găsit cazare cu vouchere de vacanță - Partea II

Am revenit cu peripețiile mele, care îmi fac viața mai frumoasă și cu care mă mândresc! :))

Îmi place ca-n fiecare zi să am câte o experiență de povestit sau poate de ținut minute pentru amintiri frumoase, mai puțin frumoase, palpitante sau cum sunt ele.

 Vă povesteam în articolul anterior, că am niște vouchere de vacanță, pe care aș vrea să le epuizez. Nu eu singură, ci împreună cu familia, să ieșim un weekend pe undeva, de preferat la munte, iar ocazia s-a nimerit numai bine, fiind și ziua de naștere a tatălui meu luna aceasta.


Ca un reminder, voucherele le-au primit ai mei, ei lucrând la stat. Eu sunt "corporatristă", de câteva luni, așa că mă bucur de beneficiile unei companii mari. Acum ele diferă de la firmă la firmă, așa c-o să enumăr bonurile de masă și asigurarea de sănătate. 

 Continuând aventura mea, vă ziceam că inițial am dat de o doamnă, doamna Mihaela, de la Pensiunea Mihaela, din Poiana Brașov, pe care o recomand cu mare drag. Puteam folosi voucherele de vacanță…

Experiența Cereal Crunch Cafe într-o zi de weekend

Să fim copii pentru inc-o zi!



 Pe premiza asta a fost experiența mea pe care am avut în acest weekend cu Roberta. De ceva timp am dat "nas în nas" cu o pagină de instagram numită Cereal Crunch. Se pare că m-am potrivit la gusturi culinare, să spun așa, cu ea, ne-am hotărât să mergem, după ce am avut mai multe tentative, dar nu am reușit să ne intersectăm programul.



 De poftă ce ne era, am zis că sâmbătă este ziua cea mare!



 Înainte de asta, am băgat și o oră și jumătate de sală, pentru că mă simțeam cumva vinovată de ceea ce va urma, dar mă simțeam și atât de bineeee și entuziasmată că voi mânca cele mai bune cereale!  Roberta nu mâncase mai nimic aproape toată ziua, pentru momentul mult așteptat, hihi! :D



 Ne-am întâlnit și am pornit la drum. Localul este amplasat destul de bine și poți ajunge ușor și cu mașina și cu transportul în comun sau pe jos, mai exact pe Bulevardul Națiunilor Unite. Eu inițial am crezut că de la Unrii, trebuie să merg spre Bibliotecă Națională, dar…