Treceți la conținutul principal

Cum știi ce vrei să fii când o să te faci mare



Probabil că unii ați știut de mici ce ați vrut să deveniți și v-a și reușit, alții nu sunteți așa de siguri de viitorul vostru, însă cumva vă urmați calea.
 
 
 
 Eu nu știu care este calea mea și de mică am oscilat între avocat, jurnalist, doctor sau actriță. Nu am niciun talent special pentru a practica vreuna din meseriile dorite în copilărie, însă știu că îmi place să scriu. Tot spun de câțiva ani că poate o să scriu și o carte. Viață e lungă și frumoasă, așa că o să văd ce și cum o să iasă.
 
 
 
 Până una alta văd că tot înclin spre partea asta artistică.

 Îmi place să editez poze, să povestesc, să pun culoare în ceea ce se întâmplă în fiecare zi și să văd frumosul din lucrurile care ne înconjoară. Având în vedere toate acestea și că am blog de câțiva ani, însă nu am fost constantă în a scrie, vreau să mă dezvolt. M-am gândit să scriu mai des, ceea ce încerc deja să fac, să îmi promovez blog-ul și să îl duc la următorul nivel.
 
 
 
 Previzibil sau nu, următorul nivel, despre care tot v-am amenințat că o să vi-l dezvălui, este un vlog. Am în cap ideea că acesta ar fi marele pas pe care aș dori să îl fac. Deja mi-am găsit o cameră la vreo 2000 de lei, bani pe care i-aș investi pentru început să văd cum reușesc să cresc în marea asta de vloggeri. Știu că e greu, că sunt mulți, că trebuie să ai content bun să fii urmărit, dar am toată încrederea că totul vaaa fiii bineee, hei, mâinile în aer și strigă cu mineee!! :))
 
 
 
 Până ajung acolo, trebuie să îmi aduc în atenția voastră cât pot de mult bloguletul meu și să încerc să construiesc ceva plăcut de urmărit.
 
 
 
 Dacă aveți idei, păreri sau orice altceva constructiv, sunt cu urechile ciulite și ochii benoclati!
 
 
 
 Hugs!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cum mi-am găsit cazare cu vouchere de vacanță - Partea I

Știm cu toți cât de stresantă este viață în oraș, zi de zi la muncă, probleme de acasă, trafic infernal, etc etc. Asta pentru că, mulți dintre noi, tindem să vedem partea mai negativă a lucrurilor. Nu neg. Nu sunt 100% optimistă în fiecare zi, ca orice om, am și eu zile mai puțin optimiste, dar în sufletul meu, mereu sunt cu zâmbetul pe buze și știu că toate se vor rezolva, în bine, cumva!



 Una peste alta, îmi doresc ca părinții mei să se relaxeze și dacă tot au primit vouchere de vacanță, ei lucrând la stat, ar fi păcat să se irosească și să nu le folosim, iar pentru că și-au dorit să ieșim în familie, m-am pus pe căutat o variantă cât mai ok, cât să mulțumim pe toată lumea.

 Aș vrea să încep prin a vă spune că dacă vreți să vă planificați un concediu sau o fugă de un weekend și să achitați cu tichetele de vacanță, când începeți căutările, vă rog să va înarmați cu multă răbdare.



 În primă fază, am găsit un site, unde teoretic găseai toate cazările care acceptau tichete de vacanță, …

Cum mi-am găsit cazare cu vouchere de vacanță - Partea II

Am revenit cu peripețiile mele, care îmi fac viața mai frumoasă și cu care mă mândresc! :))

Îmi place ca-n fiecare zi să am câte o experiență de povestit sau poate de ținut minute pentru amintiri frumoase, mai puțin frumoase, palpitante sau cum sunt ele.

 Vă povesteam în articolul anterior, că am niște vouchere de vacanță, pe care aș vrea să le epuizez. Nu eu singură, ci împreună cu familia, să ieșim un weekend pe undeva, de preferat la munte, iar ocazia s-a nimerit numai bine, fiind și ziua de naștere a tatălui meu luna aceasta.


Ca un reminder, voucherele le-au primit ai mei, ei lucrând la stat. Eu sunt "corporatristă", de câteva luni, așa că mă bucur de beneficiile unei companii mari. Acum ele diferă de la firmă la firmă, așa c-o să enumăr bonurile de masă și asigurarea de sănătate. 

 Continuând aventura mea, vă ziceam că inițial am dat de o doamnă, doamna Mihaela, de la Pensiunea Mihaela, din Poiana Brașov, pe care o recomand cu mare drag. Puteam folosi voucherele de vacanță…

Experiența Cereal Crunch Cafe într-o zi de weekend

Să fim copii pentru inc-o zi!



 Pe premiza asta a fost experiența mea pe care am avut în acest weekend cu Roberta. De ceva timp am dat "nas în nas" cu o pagină de instagram numită Cereal Crunch. Se pare că m-am potrivit la gusturi culinare, să spun așa, cu ea, ne-am hotărât să mergem, după ce am avut mai multe tentative, dar nu am reușit să ne intersectăm programul.



 De poftă ce ne era, am zis că sâmbătă este ziua cea mare!



 Înainte de asta, am băgat și o oră și jumătate de sală, pentru că mă simțeam cumva vinovată de ceea ce va urma, dar mă simțeam și atât de bineeee și entuziasmată că voi mânca cele mai bune cereale!  Roberta nu mâncase mai nimic aproape toată ziua, pentru momentul mult așteptat, hihi! :D



 Ne-am întâlnit și am pornit la drum. Localul este amplasat destul de bine și poți ajunge ușor și cu mașina și cu transportul în comun sau pe jos, mai exact pe Bulevardul Națiunilor Unite. Eu inițial am crezut că de la Unrii, trebuie să merg spre Bibliotecă Națională, dar…