Treceți la conținutul principal

Pauză de muzică: Specii - Fuck Darwin



 Îmi place să fiu la curent cu ce "mișcă" nou prin muzică, să ascult cât mai multe piese și deși nu-mi iese în ultimul timp, fiind un haos total în jurul meu, cam la fel cum sunt și eu, încerc să mă pun la punct cu noutățile.
 
 
 
 De curând Specii a lansat un album nou, au avut și lansarea undeva prin București. Din păcate, nu am ajuns, eram tare curioasă care a fost energia de acolo, poate dacă ați fost, aștept impresii.
 
 
 
 Una peste alta, am ascultat albumul și este altceva. Diferit față de Amenințarea maimuței, Ușile, de exemplu, lansate prin 2009, dacă nu mă înșel. Suntem în 2018, totuși :). Ceea ce mă bucură să observ că oamenii se schimbă, își schimbă ideile, deși ai fi spus că nu se poate întâmpla asta niciodată. 
 
 
 
 Acum situația este alta.
 
 
 
 Uitându-mă prin comentarii, am citit că mulți nu au văzut cu ochi buni această schimbare și că de ce oamenii nu mai dau pe melodii despre droguri, cum trage Dragonasu' niște K sau să-și schimbe numele trupei fiindcă nu mai sunt pe vibe-ul de acum 9 ani. Ce vreau să spun este că oamenii se schimbă și au ținut la viața lor, au realizat că nu e treabă să bagi atâta K, fiindcă e posibil ca mai târziu să nu mai bagi nimic, dacă înțelegeți ce vreau să zic. Faptul că nu mai au dumele de acum câțiva ani și că, probabil, nu se mai droghează, nu ar trebui să scadă în ochii nimănui, ba din contră.
 
 
 
 Acestea fiind zise, dacă știți despre ce vorbesc, aștept părerile voastre și audiție plăcută, dacă nu ați ascultat până acum Fuck Darwin.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cum a fost la munte când am plecat pentru prima dată singură?

  Fiecare om trece prin diverse perioade în viață și deciziile pe care le ia nu se explică neapărat pe moment, însă ceva mai târziu vor fi înțelese. Așa cred că m-am trezit și eu, după ce am fost într-o mică excursie cu una din prietenele mele, că mi-aș dori să plec efectiv singură. Eu, în mașină cu muzica pe care vreau eu s-o ascult, la drum doar cu bagajele mele în portbagaj și cu gândurile mele. Inițial m-a speriat puțin ideea asta, ce o să fac eu atât timp?! Apoi, gandindu-mă că Raluca, bff-ul din grădiniță, a plecat și în altă ȚARĂ singură, eu n-am motive să mă fâstâcesc atât și să îmi văd de excursia mea. Nu sunt singura și nici ultima fată care pleacă singură undeva și tot citeam fel și fel de articole și mă gândeam cum au curaj. Eu am plecat singură, momentan, doar aici la noi, dar mă gândesc, după toată pandemia și nebunia asta care nu știu cât va mai dura, să încerc să plec și mai departe de România. Bun, ceea ce urmează să vă spun probabil ați mai citit și v-au mai...

32 de momente: versuri devinaesteiza.eu

Nu v-am mintit, am zis ca o sa pun ce mai scriu eu, greu se pot numi poezii, sunt cateva cuvinte aruncate pe unele piese pe care le mai ascult, instrumentale care apar de nicaieri sau pur si simplu ganduri aruncate impreuna. De ziua mea am scris asta: Si cand nu mai poti Mai poti putin Dar te-ai saturat sa auzi ca tu contra valurilor inoti Inima-ti pompeaza, sufletul alearga si gandul iti viseaza Renunta se aude, lupta iti este la indemana Cand vrei sa fugi, vrei sa auzi: "Ce mi-ar placea sa ramana." Si te sperii si te inchizi si sentimtele te tin de mana. 32 de ganduri, 32 de sentimente, 32 de ierni si toate incotro s-o iei? Si asa inveti. Inveti sa dansezi, inveti sa iti permiti sa inoti cu valul Inveti sa visezi, chiar daca toti vor doar sa fii prezent Inveti sa zburzi, indiferent ce simti. Inveti sa simti si sa nu te mint. 32.

Aduc blog-ul la viata cu rime scrise de mine: Avem timp

In urma cu muuulti ani am pornit la drum cu acest blog si pe atunci obisnuiam sa scriu si cateva poezioare, daca le pot numi asa. Pe langa tot ceea ce aberam pe aici, imi mai permiteam sa dau drumul imaginatiei si puneam pe "foaie" cateva versuri care sa rimeze, speram eu. Nu am mai scris de mult in acel stil, stilul pe care il puteti citi aici , asa ca, am zis ca poate e timpul sa reiau aceasta pasiune. De obicei ma pun sa ascult cateva piese si ma opresc la una care ma inspira si scriu pe acel ritm. Nu stiu cat de bine sau rau imi iese, dar ceva tot iese.  Poate ca la urmatoarele o sa va spun ce ma mai inspira, insa pana atunci, va las randurile de mai jos: Avem timp Pierduti printre cearsaful alb si rece intr-o vara care pare ca nu mai trece nu mai vreau sa plece. ne-atingem sufletele cu privirea mii de inimi care bat in acelasi timp mii se suflete care simt ce n-au simtit la timp si s-au pierdut in golul secundelor numit, dar eu atingerea ta o simt ca-ntrun vis si-atunci ...