Treceți la conținutul principal

Pe 3 Mai împlinesc un deceniu



Pe 3 mai 2008 am decis să întru în lumea bloggerilor. E mult spus "am intrat in lumea bloggerilor", însă pe 3 mai se pare că am avut prima postare aici. 
 
 
 
 Au trecut 10 ani de când am descoperit că îmi place să scriu și că îmi prinde bine și exteriorizarea. Nu-mi dau seama când au trecut, nu-mi dau seama, de fapt, cum trece timpul, motiv pentru care am realizat că nu am lucrat la ceea ce-mi doresc. Să scriu mult, să scriu frumos, să fiu "citită", ascultată, poate și criticată (mai mult ca sigur). De ce nu? Doar așa pot deveni din ce în ce mai bună.
 
 
 
 Fiind vorba despre acești 10 ani, dau cu seamă că blog-ul a trecut prin multe schimbări, atât cu numele, cât și cu design-ul. Am adus vorba despre acest aspect pentru că tocmai am schimbat numele link-ului. Acum sunt fata-cu-cafea. Cafeaua m-a inspirat și mă inspiră de multe ori, deși unele din cele mai bune idei, mi-au venit în timp ce făceam duș :)))). Vi s-a întâmplat?

 Am decis să vin cu această schimbare, fiindcă, paradoxal cu ce voi scrie puțin mai jos, mi-aș dori să nu știe toată lumea cine este în spatele blog-ului și în spatele tastelor. O să fie puțin mai greu, dar cu numele acesta parcă mi-am dat un impuls că dacă nu va știi toată lumea cine scrie, pot scrie mai des.
 
 
 
 Vreau să devină cât mai cunoscută Fata cu Cafea și cât mai citită, ca apoi să evolueze și să fie cât mai urmărită. O să vă spun într-un alt articol la ce mă refer.
 
 
 
 Cum vreau să devină cât mai cunoscută?
 
 
 
 Mă voi ambiționa să scriu zilnic, iar dacă nu se poate zilnic, cel puțin o dată la 2-3 zile.
 
 
 
 Ce ziceți? Pe lângă subiectele mele, intrați în joaca asta și-mi ziceți despre ce ați vrea să vorbim sau mai exact despre ce să scriu, că mai apoi să dezbatem?

 Bonus: o piesă care a devenit o mini-obsesie.

Postări populare de pe acest blog

Cum mi-am găsit cazare cu vouchere de vacanță - Partea I

Știm cu toți cât de stresantă este viață în oraș, zi de zi la muncă, probleme de acasă, trafic infernal, etc etc. Asta pentru că, mulți dintre noi, tindem să vedem partea mai negativă a lucrurilor. Nu neg. Nu sunt 100% optimistă în fiecare zi, ca orice om, am și eu zile mai puțin optimiste, dar în sufletul meu, mereu sunt cu zâmbetul pe buze și știu că toate se vor rezolva, în bine, cumva!



 Una peste alta, îmi doresc ca părinții mei să se relaxeze și dacă tot au primit vouchere de vacanță, ei lucrând la stat, ar fi păcat să se irosească și să nu le folosim, iar pentru că și-au dorit să ieșim în familie, m-am pus pe căutat o variantă cât mai ok, cât să mulțumim pe toată lumea.

 Aș vrea să încep prin a vă spune că dacă vreți să vă planificați un concediu sau o fugă de un weekend și să achitați cu tichetele de vacanță, când începeți căutările, vă rog să va înarmați cu multă răbdare.



 În primă fază, am găsit un site, unde teoretic găseai toate cazările care acceptau tichete de vacanță, …

Dramă vieții: ea îl place, el (ghici ce) nu!

De ceva timp nu am mai făcut nici un articol despre relații, sentimente și xoxo-uri de genul acesta. Scriu după cum simt și subiectele îmi vin fie pe moment, fie îmi trece vreo idee în cap, uit s-o notez și îmi mai aduc aminte destul de târziu despre ce am vrut să scriu, între timp deja epuizând o altă temă.



 Acum, de curând, mă tot roade ceva.



 Mai știți cum scriam prin 2015 cum fiecare avem nevoi diferite? Probabil că nu, dar uitați aici articolul. 

 În urmă cu câteva zile, purtam o discuție cu cineva, o fată, care se plângea că nu își găsește și ea un băiat de treabă. În primul rând: nu mai căuta - o să vina, când o să vină, când va fi momentul să întâlnești pe cineva, va fi de la sine, iar în al doilea rând: nu poți să știi niciodată din prima dacă este "de treabă sau nu". Acordă timp.



Ceea ce m-a șocat pe mine cel mai tare, a fost când mi-a zis că este deja cu cineva și că este îndrăgostită nebunește de el, sunt împreună de 3 luni, însă nu este deloc fericită. CE?!?!! A…

Fă-ți un bine: zâmbește!

Știi că ai unele zile, perioade, săptămâni, poate chiar luni când nu ai chef de nimic?



 Ei bine, cred că am trecut prin așa ceva, drept dovadă  sâmbăta trecută am stat pur și simplu toată ziua în pat și m-am uitat la seriale. Friends & Mom, ambele geniale! Dacă le-ați văzut, să-mi spuneți părerea, iar dacă nu, o să revin cu detalii.



 Una peste alta, poate că ai nevoie sau nu, de acele zile în viața ta, cert e că uneori nu am chef nici să scriu, așa că, pentru asta vă rog să mă iertați!



 Vreau să mă țin de planul meu de a-mi scoate pasiunea la suprafață cât mai des posibil și fac progrese, din punctul meu de vedere, ținând cont de faptul că am avut întreruperi și de luni de zile. 



 Ce am învățat eu din toată experiența cu zilele fără chef? Este că trebuie să te bucuri de orice moment, să știi să le iei pe toate ca atare și să încerci să nu te lamentezi, ci să-ți ții psihicul sănătos. Ca să nu mai vorbim de fizic. Acela vine la pachet cu organismul, care este atât de deștept, încâ…