Mă uit la pagina asta goală și albă încercând să îmi găsesc inspirația, care întârzie să apară.
Așa mă uit și la viață mea și la momentul ăla de inspirație și de motivație, care să-mi dea un șut în cur, să nu mai stau pe loc. Când mă uit în jurul meu, văd numai probleme sau "dificultăți", cum am învățat la serviciu să evit "problemele", că nu e ok să-i spui unui alt om că are o P R O B L E M Ă. E un fel de cuvânt interzis. Dar eu chiar am una.
De ce ai momente când simți efectiv că stai pe loc, nimic nu merge în direcția bună, ba mai mult, parcă nu merge în nici o direcție.
Îmi place să iau viața-n piept și să zic "Bine că a trecut și asta", sunt pusă la încercare de multe ori și trec peste, mai devreme sau mai târziu. Știu că toate se vor termina într-un mod pozitiv, dar de ce trebuie, până la urmă, să existe?
Am nevoie de inspirație. Inspirația aia care să mă ducă undeva departe, să pot să merg mai departe cu planurile și ideile mele, să ajung să am cafeneaua de mult visată, să ajung să ofer familiei tot ce e mai bun pe lumea asta. Felul ăla de inspirație. Care să mă ducă în momentul ăla în viață când pot să-mi surprind oamenii dragi mei cu cele mai frumoase și mult dorite cadouri, experiențe care să rămână toată viața!
Am nevoie de un șut în cur și de pasul înainte.
Oare e vârstă de vină? :)
Comentarii
Trimiteți un comentariu