Treceți la conținutul principal

-Vreau la mare! - Vreau la munte.. -Ok, ne despartim.

Imagine
De la


In serialul "Sex and the city", Carrie spunea la un moment dat, cand era combinata cu un batranel rus, mare artist, ca ea isi doreste sa traiasca o dragoste consumabila, care sa o lase fara respiratie, plina de aventuri, o dragoste nebuneasca.

Oare mai exista asa ceva in 2015?

 Cineva care sa te faca sa ii simti intradevar lipsa, sa vrei sa ii povestesti totul, sa te faca sa simti un alt tip de fericire, sa va completati perfect si sa te accepte cu toate defectele tale, sa nu iti spuna sa le schimbi?

Traim intr-o perioada in care dam cu piciorul la tot ce ni se poate intampla bun, nu avem rabdare, noi fetele suntem mult prea crizate pentru ceea ce, unele dintre noi, numim "relatie". Ideea este ca totul sa vina de la sine, nu sa tineti cu dintii, sau mai bine zis, cu 1034352385785 de SMS-uri, mesaje pe whatsapp, Facebook, cand tu nu esti sigura pe tine si vrei sa-i incerci nervii, in asa hal, incat omul se satura si nu mai vrea, apoi nu-ti dai seama de ce si le zici prietenelor tale cele mai bune: "CE NEMERNIC!!! SIGUR ARE PE ALTCINEVA!".


Nu.
Ca orice om normal, isi dorea sa poata sa se duca linistit la baie, fara sa stea cu panica pentru ca nu ti-a raspuns in 20 de secunde la mesaje, sa iasa sa vorbeasca cu tovarasii depsre ce cur bun a vazut el azi  (pe care nu l-a atins, doar l-a admirat si s-a facut 2-3 filme in cap, atat), isi dorea ca atunci cand e full de treaba la serviciu, sa nu ii mai strici si tu ziua cu figuri ca te ignora. Invatati sa fiti independente!!




A fi independeta nu inseamna ca, in secunda doi, cand te-a ignorat sa iesi la agatat, pentru a cauta o victima noua, poate-poate idiotul n-o sa-si dea seama. Gresit, my gurl! A fi independenta inseamna sa ai o viata, sa stii cum sa te dezvolti pe tine ca om, ca si caracter, sa stii sa te descurci singura.

In conditiile din 2015, oare mai exista pe undeva acea "dragoste nebuneasca"? Cum ar fi ea?

Labels:

Comentarii

  1. Anonim24 iulie 2015 la 14:36

    exista cum sa nu existe? pe la 25 de ani cand le vine mintea la cap,ca femeile o ard prost, nu toate dar destule cat sa ne faca pe noi sa ne saturam de bullshit-urile lor

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Fata cu Cafea24 iulie 2015 la 15:40

      25?! Ar fi bine, daca ar fi asa :))).

      Ștergere
    2. Anonim26 iulie 2015 la 18:46

      este este, nu stiu daca ar fi o varsta etalon, dar presupun ca pana la 25 de ani mai inveti cate ceva

      Ștergere
  2. Salveaza o inima27 iulie 2015 la 18:59

    Buna ziua,
    Ma numesc Placinta Vlad si sunt Presedintele Asociatiei “Salveaza o inima” si vin cu rugamintea la d-voastra sa publicati pe blogul d-voastra despre Elena Petica care are 6 ani si sufera de luxatie neurologica de sold drept.
    Rugamintea mea este sa scrieti un mic articol sau sa preluati de pe https://salveazaoinima.ro/campaigns/elena-petica/ pentru a o putea ajuta la timp sa se opereze sis a aiba o viata normala. Astept cu drag un raspuns din partea d-voastra la adresa de e-mail:salveazaoinima@gmail.com

    RăspundețiȘtergere
  3. Unknown28 iulie 2015 la 11:38

    Exista, normal, trebuie doar maturitate din partea partenerilor.

    RăspundețiȘtergere
  4. Moni1 august 2015 la 17:42

    naaaa. nu mai existaaa.

    P.S.: love the song! hugsssss

    RăspundețiȘtergere
  5. Unknown3 august 2015 la 10:55

    http://nymphtamine.blogspot.ro/2015/08/premiul-liebster-legaturi-intre-bloggeri.html

    Pentru tine :)

    RăspundețiȘtergere
  6. Oana M.26 februarie 2019 la 14:58

    Exista dragoste nebuneasca. Cel putin la inceputul relatiei aceleia aproape perfecte. Apoi se transforma intr-o dragoste cuminte, linistita, care iti tine de cald si cu care te simti in siguranta alaturi de el.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum a fost la munte când am plecat pentru prima dată singură?

De la
  Fiecare om trece prin diverse perioade în viață și deciziile pe care le ia nu se explică neapărat pe moment, însă ceva mai târziu vor fi înțelese. Așa cred că m-am trezit și eu, după ce am fost într-o mică excursie cu una din prietenele mele, că mi-aș dori să plec efectiv singură. Eu, în mașină cu muzica pe care vreau eu s-o ascult, la drum doar cu bagajele mele în portbagaj și cu gândurile mele. Inițial m-a speriat puțin ideea asta, ce o să fac eu atât timp?! Apoi, gandindu-mă că Raluca, bff-ul din grădiniță, a plecat și în altă ȚARĂ singură, eu n-am motive să mă fâstâcesc atât și să îmi văd de excursia mea. Nu sunt singura și nici ultima fată care pleacă singură undeva și tot citeam fel și fel de articole și mă gândeam cum au curaj. Eu am plecat singură, momentan, doar aici la noi, dar mă gândesc, după toată pandemia și nebunia asta care nu știu cât va mai dura, să încerc să plec și mai departe de România. Bun, ceea ce urmează să vă spun probabil ați mai citit și v-au mai...
18 comentarii
Citiți mai multe

32 de momente: versuri devinaesteiza.eu

De la
Nu v-am mintit, am zis ca o sa pun ce mai scriu eu, greu se pot numi poezii, sunt cateva cuvinte aruncate pe unele piese pe care le mai ascult, instrumentale care apar de nicaieri sau pur si simplu ganduri aruncate impreuna. De ziua mea am scris asta: Si cand nu mai poti Mai poti putin Dar te-ai saturat sa auzi ca tu contra valurilor inoti Inima-ti pompeaza, sufletul alearga si gandul iti viseaza Renunta se aude, lupta iti este la indemana Cand vrei sa fugi, vrei sa auzi: "Ce mi-ar placea sa ramana." Si te sperii si te inchizi si sentimtele te tin de mana. 32 de ganduri, 32 de sentimente, 32 de ierni si toate incotro s-o iei? Si asa inveti. Inveti sa dansezi, inveti sa iti permiti sa inoti cu valul Inveti sa visezi, chiar daca toti vor doar sa fii prezent Inveti sa zburzi, indiferent ce simti. Inveti sa simti si sa nu te mint. 32.
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Aduc blog-ul la viata cu rime scrise de mine: Avem timp

De la
In urma cu muuulti ani am pornit la drum cu acest blog si pe atunci obisnuiam sa scriu si cateva poezioare, daca le pot numi asa. Pe langa tot ceea ce aberam pe aici, imi mai permiteam sa dau drumul imaginatiei si puneam pe "foaie" cateva versuri care sa rimeze, speram eu. Nu am mai scris de mult in acel stil, stilul pe care il puteti citi aici , asa ca, am zis ca poate e timpul sa reiau aceasta pasiune. De obicei ma pun sa ascult cateva piese si ma opresc la una care ma inspira si scriu pe acel ritm. Nu stiu cat de bine sau rau imi iese, dar ceva tot iese.  Poate ca la urmatoarele o sa va spun ce ma mai inspira, insa pana atunci, va las randurile de mai jos: Avem timp Pierduti printre cearsaful alb si rece intr-o vara care pare ca nu mai trece nu mai vreau sa plece. ne-atingem sufletele cu privirea mii de inimi care bat in acelasi timp mii se suflete care simt ce n-au simtit la timp si s-au pierdut in golul secundelor numit, dar eu atingerea ta o simt ca-ntrun vis si-atunci ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe