Treceți la conținutul principal

Timpul dintre trecut si prezent se numeste nostalgie

Imagine
De la


Cand erai mic spuneai cat de mult iti doresti sa fii adult, sa faci tot ce vrei si sa nu mai depinzi de parintii tai. Ei bine, cand timpul a sosit peste tine si deodata te vezi mare, matur... mai mult sau mai putin, dar in orice caz, copilaria nu mai e prin preajma ta, spui cat de mult iti doresti sa fi fost mic din nou.

Am intrat intro stare de nostalgie cand ii vad pe toti adolescentii din jurul meu meu cu ghiozdanele, sau incercarea de ghiozdane (genti, posete care mai de care, baietii cu un caiet in buzunar), vin sau se duc spre scoala, in timp ce eu ma duc spre serviciu. Ei au probleme cum sa faca ia o nota mai mare de 5, ce le mai spun diriga/dirigu` si de la ce ora sa mai chiuleasca...ohh...happy times. In shimb, eu ma gandesc cum sa fiu mai responsabila si cum sa fac sa nu mai intarzii la birou, ori cum sa lucrez mai mult pentru a avea un bonus mai mare, sa se simte la salariu :). Ah, da, imi mai trec prin minte si idei cum as putea sa fac sa fiu mai buna, sa primesc o promovare la job-ul actual, sa evoluez, ori sa gasesc un alt job pe o pozitie mai buna.



Ideea e ca nu sunt singura la varsta mea care se loveste de lucrurile astea, nu sunt singura care alearga dupa autobuz, de parca n-ar mai veni altul, dar speri sa ajungi mai repede la munca cu acela dupa care alergi, mai sunt o multime de tineri care isi impart timpul limitat intre facultati, job-uri, unii chiar au si-un al doilea job.

Acum, spuneti-mi voi, cum sa nu ti se faca dor sa fii copil? Sa stii ca atunci cand ajungi acasa, de la scoala, singura grija este sa mananci, bineinteles dupa ce te speli pe maini, apoi sa te pui frumusel la birou sa iti faci temele pentru a doua zi, iti faci siesta jumatate de ora - o ora, ca mai tarziu sa iesi in parc sa te joci, sa te recreezi, cum spunea nasa mea. Vara sa ai o vacanta mare, de 3 luni, fara sa te trezesti la 7 dimineata, iar iarna sa te bucuri de vacanta de Craciun, fara sa iesi afara in ditamai zapada tot la ore d-astea fortate de 7-8 dimineata.

Trecut, prezent, viitor...


Labels:

Comentarii

  1. Moni20 octombrie 2014 la 18:44

    ehee, de o miiieee de ori mai frumoasa copilaria, dar are si viata de adult partile ei frumoase!

    RăspundețiȘtergere
  2. Unknown25 octombrie 2014 la 11:24

    Diferenta intre copilarie si viata de adult cel mai mult o face stresul.

    RăspundețiȘtergere
  3. Fata cu Cafea25 octombrie 2014 la 13:50

    @C.L.M., are intradevar partile ei frumoase, dar si multe probleme :)

    @Bianca, mai bine de atat nu o puteai spune!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum a fost la munte când am plecat pentru prima dată singură?

De la
  Fiecare om trece prin diverse perioade în viață și deciziile pe care le ia nu se explică neapărat pe moment, însă ceva mai târziu vor fi înțelese. Așa cred că m-am trezit și eu, după ce am fost într-o mică excursie cu una din prietenele mele, că mi-aș dori să plec efectiv singură. Eu, în mașină cu muzica pe care vreau eu s-o ascult, la drum doar cu bagajele mele în portbagaj și cu gândurile mele. Inițial m-a speriat puțin ideea asta, ce o să fac eu atât timp?! Apoi, gandindu-mă că Raluca, bff-ul din grădiniță, a plecat și în altă ȚARĂ singură, eu n-am motive să mă fâstâcesc atât și să îmi văd de excursia mea. Nu sunt singura și nici ultima fată care pleacă singură undeva și tot citeam fel și fel de articole și mă gândeam cum au curaj. Eu am plecat singură, momentan, doar aici la noi, dar mă gândesc, după toată pandemia și nebunia asta care nu știu cât va mai dura, să încerc să plec și mai departe de România. Bun, ceea ce urmează să vă spun probabil ați mai citit și v-au mai...
18 comentarii
Citiți mai multe

32 de momente: versuri devinaesteiza.eu

De la
Nu v-am mintit, am zis ca o sa pun ce mai scriu eu, greu se pot numi poezii, sunt cateva cuvinte aruncate pe unele piese pe care le mai ascult, instrumentale care apar de nicaieri sau pur si simplu ganduri aruncate impreuna. De ziua mea am scris asta: Si cand nu mai poti Mai poti putin Dar te-ai saturat sa auzi ca tu contra valurilor inoti Inima-ti pompeaza, sufletul alearga si gandul iti viseaza Renunta se aude, lupta iti este la indemana Cand vrei sa fugi, vrei sa auzi: "Ce mi-ar placea sa ramana." Si te sperii si te inchizi si sentimtele te tin de mana. 32 de ganduri, 32 de sentimente, 32 de ierni si toate incotro s-o iei? Si asa inveti. Inveti sa dansezi, inveti sa iti permiti sa inoti cu valul Inveti sa visezi, chiar daca toti vor doar sa fii prezent Inveti sa zburzi, indiferent ce simti. Inveti sa simti si sa nu te mint. 32.
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Aduc blog-ul la viata cu rime scrise de mine: Avem timp

De la
In urma cu muuulti ani am pornit la drum cu acest blog si pe atunci obisnuiam sa scriu si cateva poezioare, daca le pot numi asa. Pe langa tot ceea ce aberam pe aici, imi mai permiteam sa dau drumul imaginatiei si puneam pe "foaie" cateva versuri care sa rimeze, speram eu. Nu am mai scris de mult in acel stil, stilul pe care il puteti citi aici , asa ca, am zis ca poate e timpul sa reiau aceasta pasiune. De obicei ma pun sa ascult cateva piese si ma opresc la una care ma inspira si scriu pe acel ritm. Nu stiu cat de bine sau rau imi iese, dar ceva tot iese.  Poate ca la urmatoarele o sa va spun ce ma mai inspira, insa pana atunci, va las randurile de mai jos: Avem timp Pierduti printre cearsaful alb si rece intr-o vara care pare ca nu mai trece nu mai vreau sa plece. ne-atingem sufletele cu privirea mii de inimi care bat in acelasi timp mii se suflete care simt ce n-au simtit la timp si s-au pierdut in golul secundelor numit, dar eu atingerea ta o simt ca-ntrun vis si-atunci ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe