Treceți la conținutul principal

Romanul si berea.

Imagine
De la


De ceva timp lucrez intr-un call-center. Nu mi-e rusine sa zic asta, fiindca, desi credeam ca e ceva banal, acum mi-am schimbat parerea. Este destul de solicitant, inveti destul de multe si acumulezi informatii importante, dar pe langa informatiile aceste importante, mai strangi si fel si fel de povesti amuzante.

De exemplu, ce m-a uimit pe mine in ultima perioada.

Noi raspundem si apelurilor Bergenbier. Ei, bine... ori ai nervi de fier sa te intelegi cu betivu`, ori n-ai. Asta e stabilita din start. Ce intreaba bautorul de "berjenbir" (cum se exprimau multi dintre ei,cand sunau), in momentul in care apeleaza?! Vor sa afle si ei magazinele care sunt centre de premiere! Da! :))

Eu tin minte, cand mai castigam la Cola sau Pepsi, ma plimbam cu capaul ala, pe la magazine, cand imi aminteam, sa gasesc un centre de premiere. Daca nu gaseam, aia era, nu muream pentru 3-5 lei, cat costa o Cola.

Bah, baiete, dar bautorii de bere sunt mult mai agresivi. Sunau pentru a afla un centru de premiere, doar pentru a-si ridica o doza, minteau in legatura cu castigul masinii (s-au dat si vreo cateva masini, cred ca 10 ), sau voiau sa se duca la OPC pentru ca nu li se dadea doza de bere de la un magazin pe care noi il indicam fiind participant la concurs.
Injuraturi? DAAA. Agramati? Daaa. Pe principiul, de ce nu?!

Cea mai tare a fost... o maicuta!! Da, stiu.. asa am ramas si eu cand am auzit ca o maicuta bea "berjenbir". Sa trecem peste asta, este om, are nevoi. Mai socata am fost cand am auzit ca ea era ferm convinsa ca a castigat, dar nu stia sa spuna ce scria sub capac, asadar, colega mea a pus-o sa citeasca ce scrie acolo. Surpriza... i-a luat vreo 2 minute pana sa desluseasca misterul. Scria "Mai incearca", numai ca, acea maicuta nu prea stia sa citeasca. A incercat toate formele posibile si imposibile, precum "manjareica", "manacerca", plus multe altele. Cred ca ar fi continuat daca nu era ajutata de colega... care intr-un final s-a cam prins despre ce e vorba.

Traiasca berea!

:))
Labels:

Comentarii

  1. cristinalincu26 octombrie 2014 la 12:25

    e o provocare un astfel de loc de munca, dar uite ca ofera si "recompense" prin buna-dispozitie pe care unii consumatori o creeaza fara voia lor :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Fata cu Cafea27 octombrie 2014 la 23:54

    Odata cu trecerea timpului si experient acumulata devine chiar amuzant, cand nu sunt situatii prea stresante, de rezolvat. :D

    Merci pt. vizita!

    Hugs!

    RăspundețiȘtergere
  3. Luna5 noiembrie 2014 la 12:08

    Provocari din astea am avut si eu ca librar in centrul Iasi-ului :)) Acum rad, dar nu e amuzant sa stai cu spray-ul de piper in buzunar :P

    RăspundețiȘtergere
  4. Fata cu Cafea5 noiembrie 2014 la 20:39

    Aoleu! :)) La asta nu ma asteptam, sincer!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum a fost la munte când am plecat pentru prima dată singură?

De la
  Fiecare om trece prin diverse perioade în viață și deciziile pe care le ia nu se explică neapărat pe moment, însă ceva mai târziu vor fi înțelese. Așa cred că m-am trezit și eu, după ce am fost într-o mică excursie cu una din prietenele mele, că mi-aș dori să plec efectiv singură. Eu, în mașină cu muzica pe care vreau eu s-o ascult, la drum doar cu bagajele mele în portbagaj și cu gândurile mele. Inițial m-a speriat puțin ideea asta, ce o să fac eu atât timp?! Apoi, gandindu-mă că Raluca, bff-ul din grădiniță, a plecat și în altă ȚARĂ singură, eu n-am motive să mă fâstâcesc atât și să îmi văd de excursia mea. Nu sunt singura și nici ultima fată care pleacă singură undeva și tot citeam fel și fel de articole și mă gândeam cum au curaj. Eu am plecat singură, momentan, doar aici la noi, dar mă gândesc, după toată pandemia și nebunia asta care nu știu cât va mai dura, să încerc să plec și mai departe de România. Bun, ceea ce urmează să vă spun probabil ați mai citit și v-au mai...
18 comentarii
Citiți mai multe

32 de momente: versuri devinaesteiza.eu

De la
Nu v-am mintit, am zis ca o sa pun ce mai scriu eu, greu se pot numi poezii, sunt cateva cuvinte aruncate pe unele piese pe care le mai ascult, instrumentale care apar de nicaieri sau pur si simplu ganduri aruncate impreuna. De ziua mea am scris asta: Si cand nu mai poti Mai poti putin Dar te-ai saturat sa auzi ca tu contra valurilor inoti Inima-ti pompeaza, sufletul alearga si gandul iti viseaza Renunta se aude, lupta iti este la indemana Cand vrei sa fugi, vrei sa auzi: "Ce mi-ar placea sa ramana." Si te sperii si te inchizi si sentimtele te tin de mana. 32 de ganduri, 32 de sentimente, 32 de ierni si toate incotro s-o iei? Si asa inveti. Inveti sa dansezi, inveti sa iti permiti sa inoti cu valul Inveti sa visezi, chiar daca toti vor doar sa fii prezent Inveti sa zburzi, indiferent ce simti. Inveti sa simti si sa nu te mint. 32.
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Aduc blog-ul la viata cu rime scrise de mine: Avem timp

De la
In urma cu muuulti ani am pornit la drum cu acest blog si pe atunci obisnuiam sa scriu si cateva poezioare, daca le pot numi asa. Pe langa tot ceea ce aberam pe aici, imi mai permiteam sa dau drumul imaginatiei si puneam pe "foaie" cateva versuri care sa rimeze, speram eu. Nu am mai scris de mult in acel stil, stilul pe care il puteti citi aici , asa ca, am zis ca poate e timpul sa reiau aceasta pasiune. De obicei ma pun sa ascult cateva piese si ma opresc la una care ma inspira si scriu pe acel ritm. Nu stiu cat de bine sau rau imi iese, dar ceva tot iese.  Poate ca la urmatoarele o sa va spun ce ma mai inspira, insa pana atunci, va las randurile de mai jos: Avem timp Pierduti printre cearsaful alb si rece intr-o vara care pare ca nu mai trece nu mai vreau sa plece. ne-atingem sufletele cu privirea mii de inimi care bat in acelasi timp mii se suflete care simt ce n-au simtit la timp si s-au pierdut in golul secundelor numit, dar eu atingerea ta o simt ca-ntrun vis si-atunci ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe