Treceți la conținutul principal

Tu ce raspundeai la: "O sa vezi, c-o sa te schimbi."?

Imagine
De la


Nu am mai scris de mult.. din pacate sau din fericire pentru cei care mai citeau, din cand in cand, prostiile pe care le scriam. Azi mi s-a facut dor sa mai umplu cateva randuri. Daca imi doresc o carte, candva in viata asta, trebuie sa exersez undeva, nu?! :)

Simt nevoie sa vorbesc despre schimbare.

Pare atat de mic cuvantul, dar este un lucru care te ia prin surprindere, se intampla fara sa-ti dai seama, lucreaza cu timpul, nu stiu daca pro sau contra ta, cert e ca nu are un semn de atentionare, unde sa scrie data si ora la care soseste. Iti dai tu seama, cand probabil nu erai asteptat sa te lovesti de schimbarea asta. Nu este ceva rau! Este productiva, realistica si te intareste.
Cum dintro persoana care se hlizeste tot timpul la serviciu, devii persoana serioasa si concentrata pe task-urile pe care le ai de indeplinit zilnic; cum dintrun copil naiv, ajungi persoana calma si calculata (nu in toate cazurile, mai sunt si unele scapari, unde uiti de matematica si de calcule). Ai incredere in persoana de langa tine, fara sa pui prea multe intrebari, asta da schimbare, nu mai esti adolescenta care se temea "de ce?", "cum?" si "in ce fel?" s-o intampla...
Cum schimbarea inseamna sa treaca timpul pe langa tine si sa realizezi ca nu ti-ai mai vazut vechi prieteni, de nu mai tii minte cand, iar tu erai convins de faptul ca n-o sa treaca atat de mult timp, fara sa-i vezi.
Faci lucruri pentru prima oara cu acea persoana, chestii la care nici nu te gandeai vreodata c-o sa se intample.
Simti cum fizic te schimbi, dar ai nevoia sa iti confirmi ca esti tot tu, asa ca uneori revii la unele copilarii ale tale. Poate ca ele deranjeaza uneori, dar se schimba prea multe, nu mai esti copil, simti cum adultul o sa vina peste tine si profiti cat mai ai ocazia de doza, inca neterminata, de copilarisme.


Schimbarea este continuitate, adaptare si iti demonstreaza ca esti puternic. Veti spune ca o schimbare poate fi si negativa, dar mie imi place sa privesc mereu lucrurile intro nota pozitiva. :)

C`Ya soon?!


Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Oralul sau Competenţe lingvistice

De la
După o scurtă pauză de blogăreală, revin în forţă pentru a vă mai stresa puţin cu unele din păţaniile mele. Ca orice elev care se află în perioada examenelor de BAC, astăzi m-am prezentat şi eu frumuşel la proba de ORAL-Limba şi literatura Română. Evident, cum se întâmplă peste tot in România, orele nu au fost respectate, de altfel nici grupele iniţiale, dar mai avem până să vă povestesc despre exmaniarea competenţelor. Eu fiind programată la ora 15, în mintea mea mi-am organizat timpul în aşa fel încât să fiu prezentă la liceu măcar cu o oră înainte..dar GREŞIT..între timp sunt sunată de către un coleg pe la vro' 12: "VINO REPEDE,ACUM!!" . Bunnn, stai aşa că nu-i aşa, urăsc fazele de genul acesta. Mă îmbrac repede, sar într-un taxi, and LET'S GO, BABY!! Emoţiile de început nu prea au fost, decât gândul să ajung la timp, ştiind că punctualitatea nu este chiar punctul meu forte. Don' taximestrist, ca să mai scoată şi dânsul un ban cinstit, a ales drumul cel m...
14 comentarii
Citiți mai multe

Cum a fost la munte când am plecat pentru prima dată singură?

De la
  Fiecare om trece prin diverse perioade în viață și deciziile pe care le ia nu se explică neapărat pe moment, însă ceva mai târziu vor fi înțelese. Așa cred că m-am trezit și eu, după ce am fost într-o mică excursie cu una din prietenele mele, că mi-aș dori să plec efectiv singură. Eu, în mașină cu muzica pe care vreau eu s-o ascult, la drum doar cu bagajele mele în portbagaj și cu gândurile mele. Inițial m-a speriat puțin ideea asta, ce o să fac eu atât timp?! Apoi, gandindu-mă că Raluca, bff-ul din grădiniță, a plecat și în altă ȚARĂ singură, eu n-am motive să mă fâstâcesc atât și să îmi văd de excursia mea. Nu sunt singura și nici ultima fată care pleacă singură undeva și tot citeam fel și fel de articole și mă gândeam cum au curaj. Eu am plecat singură, momentan, doar aici la noi, dar mă gândesc, după toată pandemia și nebunia asta care nu știu cât va mai dura, să încerc să plec și mai departe de România. Bun, ceea ce urmează să vă spun probabil ați mai citit și v-au mai...
18 comentarii
Citiți mai multe

Ce am cautat in Neptun si ce am gasit

De la
Weekend-ul acesta a fost necesar sa merg la mare. Caldura, liberul de luni, toata lumea pe vibe de mare, asa ca, am hotarat sa fugim putin din Bucuresti. Nu, n-am fost in Vama , desi probabil la asta va asteptati, ci am fost in Neptun. Am stat la Hotel Miorita , cel pe care l-am si promovat in cadrul Spring SuperBlog 2019 si am ales asa deoarece aveam niste tichete de vacanta de cheltuit, care expira la sfarsitul lunii iunie si din fericire, prin Litoralul Romanesc le-au acceptat, chiar daca aceste au fost pe numele tatalui meu. M-am bucurat sa vad ca lucrurile se misca, cu putina vointa si nu pierd aproape 1500 de lei. Despre Hotel Miorita: Am avut o impresie foarte draguta, tinand cont ca tocmai scrisesem despre el, chiar eram curioasa in ce conditii se prezinta. Receptia are un aer meditaranean, cu niste palarioare care decoreaza incaperea, iar camera dubla de 3* superioara, arata chiar decent. Adica patul destul de mare si confortabil, un frigider micut, dulap, ma...
4 comentarii
Citiți mai multe