Treceți la conținutul principal

Cîte kg. mai are Bianca D. ?

Imagine
De la


Citind ziarele descopăr o problemă foarte gravă a poporului romîn. GREUTATEA Biancăi Drăguşanu. Nu pot să înţeleg ce au oamenii cu ea şi cu rosiile pe care le manancă, oasele care îi ies în evidenţă sau silicoanele bine "construite". Pînă la urmă e problema ei dacă suferă de vreo boală, dacă pică pe stradă sau merge pe două picioare ca orice om normal. De ce trebuie să citesc repetitiv că "arată ca un schelet ambulant", în timp ce ea se bucură bine merci de viaţa ei, şi se o doare fix în cur de comentariile voastre. Sau poate că îi place să se scrie în felul acesta despre ea? Este şi asta o intrebare, la care ar putea să-mi răspundă, dacă va avea ocazia :))).

Am zis să mai diversificăm, d-asta am scris despre ea. Ţin să menţionez că-mi este absolut indiferentă, nu am ceva cu ea.

O zi bună!

Sursă foto: protv.ro

Labels:

Comentarii

  1. Anemona11 octombrie 2012 la 09:31

    Oamenii vor gasi mereu preocupari stupide doar de dragul audientei

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Fata cu Cafea11 octombrie 2012 la 20:00

      Daca e de dragul audientei, inseamna ca noi chiar cerem asa ceva! :)

      Ștergere
  2. Cosmin11 octombrie 2012 la 12:12

    Nu mai stiu cei de la tv sa mai zica si ajung in culmea disperarii.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Fata cu Cafea11 octombrie 2012 la 20:01

      Desi multi nu cred ca vor fi de acord, poate ca cei de la tv pot atrage, de exemplu, si cu proiectele ei, nu cu kilogramele.

      Ștergere
  3. Anonim11 octombrie 2012 la 16:12

    Şi cum ziceam. Fără presă vedetele nu există. De aia se sriu articole despre câte kg are X sau cm Z.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Fata cu Cafea11 octombrie 2012 la 20:01

      Pana la urma, orice fel de reclama este buna. Pozitiva sau negativa.

      Ștergere
  4. Baroana14 octombrie 2012 la 19:02

    Uite de asta am renunţat la jurnalism! Am realizat, că nu prea mă interesează viaţa altora, fie ea bună sau rea.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Fata cu Cafea15 octombrie 2012 la 12:49

      Unde ai practicat? :)

      Ștergere
    2. Baroana16 octombrie 2012 la 02:24

      Oh, dar nici n-am ajuns până acolo. Am renunţat după primul an de facultate.

      Ștergere
    3. Fata cu Cafea16 octombrie 2012 la 21:19

      Offf, nu ma demoraliza :))

      Ștergere
    4. Baroana18 octombrie 2012 la 00:13

      De ce? Desigur că nu asta fac, pe alţii îi încântă jurnalismul. Eu nu ştiu dacă asta mi-e adevărata vocaţie.

      Ștergere
    5. Fata cu Cafea18 octombrie 2012 la 07:59

      Eu incerc sa imi fac drum catre jurnalism, PR, zonele astea.

      Ștergere
    6. Baroana20 octombrie 2012 la 05:06

      Succes! Şi dacă asta este într-adevăr ce-ţi doreşti şi vocaţia ta, cu siguranţă vei reuşi şi vei fi şi foarte bună în ceea ce faci! Mereu am crezut că dacă un om face ceea ce îşi doreşte cu adevărat, indiferent de domeniu şi indiferent cât de răspândit este acel domeniu, atunci acel om va fi foarte bun în ceea ce face.

      Ștergere
    7. Baroana20 octombrie 2012 la 05:08

      Şi poate cine ştie, mă voi răzgândi chiar şi eu în privinţa jurnalismului.

      Ștergere
    8. Fata cu Cafea20 octombrie 2012 la 22:35

      Sper sa ajung sa fiu foarte buna! Si sper sa reusesc sa te surprind :).

      Ștergere
    9. Baroana23 octombrie 2012 la 19:32

      Să fii tu mulţumită şi mândră de tine, în primul rând!

      Ștergere
    10. Fata cu Cafea23 octombrie 2012 la 23:11

      Asta asa e! Merci frumos!!:D

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum a fost la munte când am plecat pentru prima dată singură?

De la
  Fiecare om trece prin diverse perioade în viață și deciziile pe care le ia nu se explică neapărat pe moment, însă ceva mai târziu vor fi înțelese. Așa cred că m-am trezit și eu, după ce am fost într-o mică excursie cu una din prietenele mele, că mi-aș dori să plec efectiv singură. Eu, în mașină cu muzica pe care vreau eu s-o ascult, la drum doar cu bagajele mele în portbagaj și cu gândurile mele. Inițial m-a speriat puțin ideea asta, ce o să fac eu atât timp?! Apoi, gandindu-mă că Raluca, bff-ul din grădiniță, a plecat și în altă ȚARĂ singură, eu n-am motive să mă fâstâcesc atât și să îmi văd de excursia mea. Nu sunt singura și nici ultima fată care pleacă singură undeva și tot citeam fel și fel de articole și mă gândeam cum au curaj. Eu am plecat singură, momentan, doar aici la noi, dar mă gândesc, după toată pandemia și nebunia asta care nu știu cât va mai dura, să încerc să plec și mai departe de România. Bun, ceea ce urmează să vă spun probabil ați mai citit și v-au mai...
18 comentarii
Citiți mai multe

32 de momente: versuri devinaesteiza.eu

De la
Nu v-am mintit, am zis ca o sa pun ce mai scriu eu, greu se pot numi poezii, sunt cateva cuvinte aruncate pe unele piese pe care le mai ascult, instrumentale care apar de nicaieri sau pur si simplu ganduri aruncate impreuna. De ziua mea am scris asta: Si cand nu mai poti Mai poti putin Dar te-ai saturat sa auzi ca tu contra valurilor inoti Inima-ti pompeaza, sufletul alearga si gandul iti viseaza Renunta se aude, lupta iti este la indemana Cand vrei sa fugi, vrei sa auzi: "Ce mi-ar placea sa ramana." Si te sperii si te inchizi si sentimtele te tin de mana. 32 de ganduri, 32 de sentimente, 32 de ierni si toate incotro s-o iei? Si asa inveti. Inveti sa dansezi, inveti sa iti permiti sa inoti cu valul Inveti sa visezi, chiar daca toti vor doar sa fii prezent Inveti sa zburzi, indiferent ce simti. Inveti sa simti si sa nu te mint. 32.
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Aduc blog-ul la viata cu rime scrise de mine: Avem timp

De la
In urma cu muuulti ani am pornit la drum cu acest blog si pe atunci obisnuiam sa scriu si cateva poezioare, daca le pot numi asa. Pe langa tot ceea ce aberam pe aici, imi mai permiteam sa dau drumul imaginatiei si puneam pe "foaie" cateva versuri care sa rimeze, speram eu. Nu am mai scris de mult in acel stil, stilul pe care il puteti citi aici , asa ca, am zis ca poate e timpul sa reiau aceasta pasiune. De obicei ma pun sa ascult cateva piese si ma opresc la una care ma inspira si scriu pe acel ritm. Nu stiu cat de bine sau rau imi iese, dar ceva tot iese.  Poate ca la urmatoarele o sa va spun ce ma mai inspira, insa pana atunci, va las randurile de mai jos: Avem timp Pierduti printre cearsaful alb si rece intr-o vara care pare ca nu mai trece nu mai vreau sa plece. ne-atingem sufletele cu privirea mii de inimi care bat in acelasi timp mii se suflete care simt ce n-au simtit la timp si s-au pierdut in golul secundelor numit, dar eu atingerea ta o simt ca-ntrun vis si-atunci ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe