06:08 A.M., undeva pe acolo.
Venind spre casă, pe când lumina nu e atât de deranjantă, e lumina aceea de "mai lasă-mă sa dorm 5 minute! încă 5 minute, promit!!". Ar trebui ca lumea să se bucure de aceste minute cu zâmbetul pe buze, însă, mă uit în jurul meu și nu văd decât încruntare, adâncire în multe, multe gânduri și nici o urmă de "cer senin" pe fața lor. Dar e o liniște intensă, atât de liniște încât auzi cum se salută frunzele între ele, în timp ce vântul trece prin vizită. Totuși, mă sperie liniștea asta, și-n același timp, urletele gândurilor lor.
Liniște...
singurtatea ar fi un urlet?
RăspundețiȘtergereDepinde. In functie de fiecare persoana in parte, cum isi traieste aceasta singuratate. Si depinde si la ce fel de singuratate te referi.
Ștergeresenzatia este minunata dar traita de putini oameni
RăspundețiȘtergereDe prea putini..
ȘtergereIntr-adevar, e un moment de care trebuie sa ne bucuram.
RăspundețiȘtergereMereu cand e liniste orice altceva este amplificat, de aia profit uneori de ea ^^.
Sa faci mereu asta! Te umplii cu multa energie pozitiva si inspiratie. :)
Ștergereimi place blogul tau, hehe. are ceva nefiresc de simpatic
RăspundețiȘtergereMultumesc frumos.
ȘtergerePostarea asta imi aminteste de melodia lui chris Brown-Don't wake me up.
RăspundețiȘtergereCe dragut!
Ștergerepupici!