"Sa fim copii, pentru inc-o zi", spunea Mihaeal Runceanu intr-o frumoasa melodie de-a ei. Iar eu asta am facut astazi. Am redevenit copilas pentru cateva minute, in nebunia mea sustinuta de al meu prieten, am "imbratisat" un leagan si mi-am fluturat pletele in vant, leganandu-ma ca in copilarie. Poate ca multi se considera prea maturi pentru asa ceva, eu nu. Pot sa spun doar ca sentimentul ca as putea fi copil din nou, a fost de nedescris, dar "acompaniat" de un gol in stomac pentru care n-am explicatie, fiindca in copilarie eu simteam doar fericire si normalitate in acel scaunel de leagan. Cine stie, sentimentele n-au explicatii.
Draga copilarie...
ce frumoooos:x
RăspundețiȘtergereSerios?:D Merci frumos! :D
ȘtergereHugs!
eu chiar am leagan in curte :D
RăspundețiȘtergereCe tareee!
ȘtergereCand ai chef, te duci si te relaxezi acolo putin :x
Pff daca as putea face asta ...
RăspundețiȘtergereDe ce sa nu poti face asta?
Ștergere