Treceți la conținutul principal

Oameni, dar nu cei de pe albumul lui Grasu`




Uita-te la tine cum te pierzi in multime
Si nu-ti mai vine
Sa strigi "Lasa c-o sa fie bine!"
Asa ca renunti, pleci si cutreieri,
Alergand vise, abise, numeri secunde prezente si trecute
Ele se bat cu tine si stii bine ca te fac,
N-ai uitat cum timpul trece
TIC-TAC! Nu sunt pastile,
E doar minutul ce nu mai vine.

Acum ca a trecut si inca mai trece,
Ia-o de la capat sau fa-i o continuare, nu te mai plange
Gandeste-te doar cum un pas il face pe celalalt
Si in timp o sa poti sa te ridici din multumie
Inainte sa privesti, sa vezi ca ai ajuns pe varful cel mai inalt!

Nu stiu cum o sa fie sau ce-o sa vina.
Fiecare are alt mod gata sa urca acea rampa
Si chiar daca te duci inapoi
Chiar daca nu ne mai vezi sau crezi in noi    
Tu lupta ca sa ajungi sus printre noi
Nori pufosi, spirituali ai mintii
Si nu te  mintii ca nu mai poti
Caci totul e sa vrei si ai sa vezi ca o sa mearga ca pe roti.

Comentarii

  1. buna poezie...imi place, mai ales prima strofa.

    RăspundețiȘtergere
  2. Imi place sa cred ca nu este poezie. Doar cuvinte aranjate intr-o anumita oridine si reale! Multumesc:D.

    RăspundețiȘtergere
  3. M-am gandit ca se potriveste contextului :D

    RăspundețiȘtergere
  4. nu stiu cum o consideri tu...mi-e imi aduce aminte de pasajele alea rostite repede de la alde raku, cedry2k :-?...nu stiu de ce :p

    RăspundețiȘtergere
  5. Hahaaaa..pai ma simt onorata sa stiu ca te duce cu gandu la ei :D. Ma influenteaza in scris si muzica pe care o ascult, evidenttt:D

    RăspundețiȘtergere
  6. Imi place mult cum scrii in general.
    Aici ultima strofa parca imi este
    adresata mie. Astfel ma regasesc in
    aproape tot ceea ce citesc.
    Multumesc, o seara frumoasa. @Ion

    RăspundețiȘtergere
  7. Asta pt ca ma inspir din viata oamenilor din jurul meu, poate si din a mea! :)

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum a fost la munte când am plecat pentru prima dată singură?

  Fiecare om trece prin diverse perioade în viață și deciziile pe care le ia nu se explică neapărat pe moment, însă ceva mai târziu vor fi înțelese. Așa cred că m-am trezit și eu, după ce am fost într-o mică excursie cu una din prietenele mele, că mi-aș dori să plec efectiv singură. Eu, în mașină cu muzica pe care vreau eu s-o ascult, la drum doar cu bagajele mele în portbagaj și cu gândurile mele. Inițial m-a speriat puțin ideea asta, ce o să fac eu atât timp?! Apoi, gandindu-mă că Raluca, bff-ul din grădiniță, a plecat și în altă ȚARĂ singură, eu n-am motive să mă fâstâcesc atât și să îmi văd de excursia mea. Nu sunt singura și nici ultima fată care pleacă singură undeva și tot citeam fel și fel de articole și mă gândeam cum au curaj. Eu am plecat singură, momentan, doar aici la noi, dar mă gândesc, după toată pandemia și nebunia asta care nu știu cât va mai dura, să încerc să plec și mai departe de România. Bun, ceea ce urmează să vă spun probabil ați mai citit și v-au mai...

32 de momente: versuri devinaesteiza.eu

Nu v-am mintit, am zis ca o sa pun ce mai scriu eu, greu se pot numi poezii, sunt cateva cuvinte aruncate pe unele piese pe care le mai ascult, instrumentale care apar de nicaieri sau pur si simplu ganduri aruncate impreuna. De ziua mea am scris asta: Si cand nu mai poti Mai poti putin Dar te-ai saturat sa auzi ca tu contra valurilor inoti Inima-ti pompeaza, sufletul alearga si gandul iti viseaza Renunta se aude, lupta iti este la indemana Cand vrei sa fugi, vrei sa auzi: "Ce mi-ar placea sa ramana." Si te sperii si te inchizi si sentimtele te tin de mana. 32 de ganduri, 32 de sentimente, 32 de ierni si toate incotro s-o iei? Si asa inveti. Inveti sa dansezi, inveti sa iti permiti sa inoti cu valul Inveti sa visezi, chiar daca toti vor doar sa fii prezent Inveti sa zburzi, indiferent ce simti. Inveti sa simti si sa nu te mint. 32.

Aduc blog-ul la viata cu rime scrise de mine: Avem timp

In urma cu muuulti ani am pornit la drum cu acest blog si pe atunci obisnuiam sa scriu si cateva poezioare, daca le pot numi asa. Pe langa tot ceea ce aberam pe aici, imi mai permiteam sa dau drumul imaginatiei si puneam pe "foaie" cateva versuri care sa rimeze, speram eu. Nu am mai scris de mult in acel stil, stilul pe care il puteti citi aici , asa ca, am zis ca poate e timpul sa reiau aceasta pasiune. De obicei ma pun sa ascult cateva piese si ma opresc la una care ma inspira si scriu pe acel ritm. Nu stiu cat de bine sau rau imi iese, dar ceva tot iese.  Poate ca la urmatoarele o sa va spun ce ma mai inspira, insa pana atunci, va las randurile de mai jos: Avem timp Pierduti printre cearsaful alb si rece intr-o vara care pare ca nu mai trece nu mai vreau sa plece. ne-atingem sufletele cu privirea mii de inimi care bat in acelasi timp mii se suflete care simt ce n-au simtit la timp si s-au pierdut in golul secundelor numit, dar eu atingerea ta o simt ca-ntrun vis si-atunci ...