Treceți la conținutul principal

14.3.2011



Mergi, pasesti si tot mergi
Pas cu pas ce il faci
In ale tale idei pleci
Si te gandesti,
Gandesti la tot ce-a fost
La tot ce are rost
Si nu intelegi cum de
N-a mai fost, si cum de
Targi acum pentru a avea un alt rost
Si cum de toate temerile
Temeinice, indoielnic ce esti
Tocmai acum le patesti!


Asa ca asteptam alte zile
In timp ce ne uitam la alte idile
Sperand c-o sa fie bine si toate amintirile
O sa reinvie


Si veti avea timp 
Sa puneti si alte poze in cutie.

Comentarii

  1. baaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa
    "Asa ca asteptam alte zile
    In timp ce ne uitam la alte idile
    Sperand c-o sa fie bine si toate amintirile
    O sa reinvie


    Si veti avea timp
    Sa puneti si alte poze in cutie."
    genialaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa, jurrrr
    doamne cat de frumoasa e!!!!!
    toata poezia e, dar partea aia mi`a dat asa o stare de bine
    ^:)^ >:D<>:D<

    RăspundețiȘtergere
  2. :D hehe...Astept si eu..:P

    Mersi!!:X:*:*

    RăspundețiȘtergere
  3. poza asta .. dor de nebun de padure, verdeata..
    ahh abia astept sa-mi umplu cutia de poze cu el..;x

    RăspundețiȘtergere
  4. :* ma bucur ca ti-am creat sentimente de bine!:*

    RăspundețiȘtergere
  5. As vrea sa pun idei in cutie. App. la noi in Romania, peste tot un parcuri unde vezi verdeata,alaturi vezi scris "nu calcati iarba". Fuck, iarba e acolo ca sa te culci pe ea, ca sa scri pe ea, sa cazi lat si sa o calci, nu e de bibelou. OK. acuma ca mi-am exprimat revolta. Multumesc pentru imaginea descrisa.

    RăspundețiȘtergere
  6. Ideile trebuie sa le exteriorizezi, la fel ca si revolta exprimata aici! :D
    Semnele alea cred ca sunt puse pentru lenea romanilor de a ingriji iarba... :))

    RăspundețiȘtergere
  7. Ne bucuram de primavara. Pana la vara si
    padure inverzita, citim poeziile tale
    frumoase! Oseara frumoasa iti doresc!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum a fost la munte când am plecat pentru prima dată singură?

  Fiecare om trece prin diverse perioade în viață și deciziile pe care le ia nu se explică neapărat pe moment, însă ceva mai târziu vor fi înțelese. Așa cred că m-am trezit și eu, după ce am fost într-o mică excursie cu una din prietenele mele, că mi-aș dori să plec efectiv singură. Eu, în mașină cu muzica pe care vreau eu s-o ascult, la drum doar cu bagajele mele în portbagaj și cu gândurile mele. Inițial m-a speriat puțin ideea asta, ce o să fac eu atât timp?! Apoi, gandindu-mă că Raluca, bff-ul din grădiniță, a plecat și în altă ȚARĂ singură, eu n-am motive să mă fâstâcesc atât și să îmi văd de excursia mea. Nu sunt singura și nici ultima fată care pleacă singură undeva și tot citeam fel și fel de articole și mă gândeam cum au curaj. Eu am plecat singură, momentan, doar aici la noi, dar mă gândesc, după toată pandemia și nebunia asta care nu știu cât va mai dura, să încerc să plec și mai departe de România. Bun, ceea ce urmează să vă spun probabil ați mai citit și v-au mai...

32 de momente: versuri devinaesteiza.eu

Nu v-am mintit, am zis ca o sa pun ce mai scriu eu, greu se pot numi poezii, sunt cateva cuvinte aruncate pe unele piese pe care le mai ascult, instrumentale care apar de nicaieri sau pur si simplu ganduri aruncate impreuna. De ziua mea am scris asta: Si cand nu mai poti Mai poti putin Dar te-ai saturat sa auzi ca tu contra valurilor inoti Inima-ti pompeaza, sufletul alearga si gandul iti viseaza Renunta se aude, lupta iti este la indemana Cand vrei sa fugi, vrei sa auzi: "Ce mi-ar placea sa ramana." Si te sperii si te inchizi si sentimtele te tin de mana. 32 de ganduri, 32 de sentimente, 32 de ierni si toate incotro s-o iei? Si asa inveti. Inveti sa dansezi, inveti sa iti permiti sa inoti cu valul Inveti sa visezi, chiar daca toti vor doar sa fii prezent Inveti sa zburzi, indiferent ce simti. Inveti sa simti si sa nu te mint. 32.

Aduc blog-ul la viata cu rime scrise de mine: Avem timp

In urma cu muuulti ani am pornit la drum cu acest blog si pe atunci obisnuiam sa scriu si cateva poezioare, daca le pot numi asa. Pe langa tot ceea ce aberam pe aici, imi mai permiteam sa dau drumul imaginatiei si puneam pe "foaie" cateva versuri care sa rimeze, speram eu. Nu am mai scris de mult in acel stil, stilul pe care il puteti citi aici , asa ca, am zis ca poate e timpul sa reiau aceasta pasiune. De obicei ma pun sa ascult cateva piese si ma opresc la una care ma inspira si scriu pe acel ritm. Nu stiu cat de bine sau rau imi iese, dar ceva tot iese.  Poate ca la urmatoarele o sa va spun ce ma mai inspira, insa pana atunci, va las randurile de mai jos: Avem timp Pierduti printre cearsaful alb si rece intr-o vara care pare ca nu mai trece nu mai vreau sa plece. ne-atingem sufletele cu privirea mii de inimi care bat in acelasi timp mii se suflete care simt ce n-au simtit la timp si s-au pierdut in golul secundelor numit, dar eu atingerea ta o simt ca-ntrun vis si-atunci ...