Intorcandu-ma in seara asta acasa, din vizita pe care am planuit sa o fac dragilor mei nasi, de care mi-era tare dor, putin inghetata ca am asteptat cam mult la tramvaiul 21, am observat un lucru nu tocmai nou. Cum noua, oamenilor de rand, ne place sa fim rai cu orice ocazie primita. Voi dezvolta putin, daca nu va suparati. S-a urcat un tanar, undeva dupa Obor, in acest tramvai, cu un articol care a fost scris intr-un anumit ziar, acesta era lipit pe un carton, iar randurile relatau povestea lui trista. Evident noi calatorii, nu eram in stare sa citim tot ce scria acolo, asa ca el a inceput sa ne povesteasca drama prin care trece, cum ca, mama lui a murit de cancer, el sufera de o boala ( nu-i mai retin numele ) si impreuna cu fratii lui se chinuiau sa traiasca pe drumuri, fiind evacuati din casa in care locuiau. Adevarata sau nu , relatarea/realitatea mi s-a parut foarte dura si greu de digerat, lasand fiecare om din acel tramvai, sa decida daca-l va ajuta sau nu pe povestitor....