Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări cu eticheta doc

Cadoul meu de Crăciun

Ho, Ho, Ho!  Crăciun fericit tuturor!        După ce ați copt cozonacii, ați făcut sarmalele și ați împodobit brăduțul, acum e timpul să vă relaxați, să nu exagerați cu mâncarea și să vă adunați cu toții din familie, pentru a degusta din bucatele mult muncite.        Pentru asta, că să intre mâncarea mai bine și că să nu mâncați foarte mult, o să vă fac un cadou, în ziua de Crăciun, cu care să vă delectați urechile.        Muzică.        Puteți chiar să încercați să cântați!        Să fiți iubiți și fericiți!        Hugs!        Iată cadoul, puteți chiar să va lăsați și o părere în privință acestuia:

In Detaliu despre Detaliu.

 Cu siguranta nu toata lumea se gandeste la lucrurile mici, detaliile care iti completeaza viata, care-ti produc acea miscare in sufletul tau, dar nu realizezi pe moment. Din cauza asta, poate ca multe lucruri ce-ti pot face ziua, iti vor scapa printre degete. Exact ca atunci cand ploua afara, dar ti-e frica sa umblii fara umbrela pentru ca-ti strici machiajul sau preferi sa stai in casa pentru ca iti murdaresti masina si de mersul pe jos spui ca nu ai nevoie, caci ai deja piciorul frumos. Sunt detalii.  Razele de soare, ploaia, un zambet pe fata printre toti oamenii mohorati din metrou, de la ora 18:00, "Ce frumos esti azi!", "Ce dragut te-ai machiat!"..Detalii. Nu trebuie sa vina doar din partea fetelor sau doar din partea baietilor, pentru ca s-ar spune ca doar noi, femeile, suntem cele mai atente la detalii. Nu este complet adevarat. Suntem oameni cu totii, asa ca suntem toti diferiti indiferent de sexul pe care il avem. Este vorba despre faptul ca ac...

Multumesc din partea lui DOC si al meu "Multumesc!"

Multumesc.. Un cuvant atat de simplu, dar in esenta, atat de greu! :) Ce frumos este cand auzi un "multumesc" pentru ceea ce faci, pentru ceea ce esti. Cine ne invata sa zicem acest simplu cuvant? Parintii, bunicii, cei care ne cresc de cand suntem mici. Eu am crescut peste tot, si la parinti si la nasii mei pe care ii consider bunici, pentru ca din pacate nu am fost asa apropiata de bunici, si toti m-au invatat sa multumesc prin cuvinte dar si prin felul meu de a ma comporta. Nu poti multumi aruncand cu pietre, o poti face doar cu zambetul pe buze, cu inima deschisa si cu respect fata de cealalta persoana. Piesa lui DOC mi-a dat o stare de nostalgie, nu stiu de ce, dar a facut-o, si cred ca nu voi fi singura  iar publicul va primi bine acest "Multumesc". Va multumesc tuturor, rai sau buni, nu doar celor buni, ptr. ca am invatat de la voi, le multumesc in primul rand parintilor ca mi-au dat viata, ca m-au crescut cu traditii, cu Mos Craciun, cu mustrari can...

tic-tac

Sentimentul de dezamagire de tine nu aduce deloc bine, sentimentul acela cand te uiti la tine de sus ca te duci in jos. Si te tot intrebi daca esti bun de ceva, daca o sa duci la capat planul si o sa-ti indeplinesti destinul si conditiile impuse. Totul e impus, si-n capul tau sunt numai scheme, schite si functii de a functiona, de a merge fara a inapoia si de a incerca sa cazi in picioare mereu, cum face pisica. Singur te ridici, singuri pici, singur simti dezamagiri, pentru ca nu are rost sa implici alte persoane, poate cu idealuri mai mari decat ce ai tu in cap, in ale tale esecuri pentru ale tale idei moarte.